Costumul, rolul social ╚Öi spectacolul institu╚Ťiilor

Publicat în Dilema Veche nr. 375 din 21-27 aprilie 2011
R─âzbun─âri, patimi, resemn─âri jpeg

├Än filozofia spectacular─â a modului ├«n care percepeam lumea liber─â, ├«nainte de 1989, Occidentul era forma suprem─â a spectacolului civiliza┼úiei. Era o reprezenta┼úie uria┼č─â la care nu aveam voie s─â tragem cu ochiul, dar pe care o consumam, de la distan┼ú─â, prin toate mijloacele pe care le g─âseam la ├«ndem├«n─â. Neav├«nd acces la spectacolul ├«n sine, ne ├«nsu┼čeam cu aviditate, cu disperare, prin gaura cheii, toat─â desf─â┼čurarea simbolistic─â pe care o ├«ntrez─âream dincolo de Cortina de Fier. Practicam cele mai diverse forme de evazionism simbolic, ├«ncerc├«nd s─â umplem golul de libertate de la noi, cu semnele lumii civilizate, cu urme de recuzit─â simbolic─â ┼či cu fragmente de spectacol conservat ├«n c─âr┼úi, filme, muzici, reviste, haine. Jucam, f─âr─â s─â vrem, ├«n marea reprezenta┼úie na┼úional─â a construirii societ─â┼úii socialiste multilateral dezvoltate, dar evoluam, ├«n paralel, ┼či ├«n spectacolul lumii libere, ├«n care ne refugiam imaginar.

Odat─â cu Revolu┼úia din 1989, am renun┼úat la orice element spectacular care ne amintea de perioada comunist─â. Orice form─â de rigoare simbolic─â ni s-a p─ârut, din acel moment, o reminiscen┼ú─â a dictaturii. N-am mai vrut s─â auzim de institu┼úii care func┼úioneaz─â ├«n cl─âdiri simbol, de uniforme ┼čcolare, de simbolistic─â institu┼úional─â ┼či na┼úional─â, de valori transfigurate ├«n semne capabile s─â adune comunitatea ├«n jurul lor. Am prizat libertatea cu aviditatea naufragiatului care e salvat ├«n ultimul moment. ┼×i am crezut c─â libertatea se construie┼čte de la sine, se alimenteaz─â din defini┼úia ei, neav├«nd nici o leg─âtur─â cu stabilirea unei noi ordini. F─âr─â s─â ne d─âm seama, ├«n entuziasmul general, am aruncat la gunoi, peste noapte, exact ceea ce pre┼úuiam la spectacolul libert─â┼úii occidentale, pe care o prizam ilicit ├«n perioada comunist─â. Am aruncat peste bord tocmai ceea ce admiraser─âm adineaori. Ordinea simbolic─â ┼či spectacolul desf─â┼čur─ârii ei sociale.

├Än bucuria delirant─â a redescoperirii libert─â┼úii, n-a mai fost loc pentru nici o form─â de reconstruire a rigorii ├«n care se p─âstreaz─â orice tezaur de valori comune. De multe ori, nostalgicii regimului comunist, compatrio┼úii care depl├«ng felul s─âlbatic, ├«n care se tr─âie┼čte azi, suspin─â, de fapt, dup─â ordinea simbolic─â a vremurilor de odinioar─â, dup─â claritatea apartenen┼úei la un tip de comunitate, dup─â limpezimea reperelor care le asigurau protec┼úia simbolic─â elementar─â, sprijinul de care are nevoie fiecare dintre noi pentru configurarea unui rudiment de identificare ┼či de apartenen┼ú─â. Nu frustrarea c─â ÔÇ×acum s├«nt de toate, dar n-ai bani s─â cumperi mai nimicÔÇť, nu nivelul de criminalitate, ┼či nici m─âcar degringolada politic─â nu joac─â cel mai important rol ├«n c─âderea cataleptic─â a contempl─ârii ÔÇ×bineluiÔÇť care palpita ├«n Epoca de Aur. Nu perversul instinct al egalitarismului ├«i excit─â, ├«n primul r├«nd, pe bocitorii lui Nicolae Ceau┼čescu. S├«nt toate acestea la un loc, dar la care se adaug─â o fric─â greu de exprimat a celor care se simt p─âr─âsi┼úi de protec┼úia simbolic─â, de ocrotirea unor semne care le dau ├«ncredere ┼či sentimentul apartenen┼úei. Nu doar absen┼úa m├«inii de fier a regizorului care conduce spectacolul ├«n care juc─âm e prilej de lacrimi amare pentru trecutul pe care l-am pierdut. Istoria contemporan─â ne demonstreaz─â c─â t─âtuci ai na┼úiunii s-ar mai g─âsi. Ceea ce nu se g─âse┼čte e coeren┼úa viziunii asupra spectacolului, lipsa de preocupare pentru calitatea decorului ┼či a costumelor, care creeaz─â confortul verosimilit─â┼úii, ├«n interiorul c─âreia se poate juca rolul social. ├Än libertate, mimarea e net diferit─â de joc, detaliile se v─âd ┼či se simt infinit mai bine. Iar vechea noastr─â obi┼čnuin┼ú─â de a mima, vechile ├«ndeletniciri de evazionism simbolic ┼či instinctul fofil─ârii ├«nc─â ne opresc intrarea, m─âcar mul┼úumitoare, ├«n rol.

Mimarea jocului institu┼úional contribuie radical la proasta calitate a spectacolului. Fluturarea c─âtu┼čelor ┼či libera circula┼úie a probelor din dosare pe la televiziuni, demonstra┼úiile publice de sus┼úinere a infractorilor ┼či simpatia, mai mult sau mai pu┼úin ascuns─â, pentru haiducie s├«nt semne evidente, nu doar ale pierderii contactului cu natura ordinii, ci mai cu seam─â ale lipsei de verosimilitate a spectacolului institu┼úional, lipsit de fundamente simbolice ├«ngrijite ┼či dezvoltate ├«n timp. Se prefer─â un joc ieftin, facil, o ┼čop├«rleal─â cu r─âd─âcini ad├«nci, care se hr─ânesc din straturi profunde, nu doar din istoria recent─â.

Un exemplu al spectacolului institu┼úional, pe care-l putem g─âsi la ├«ndem├«n─â, e situa┼úia uniformelor ┼čcolare ┼či a branding-ului institu┼úiilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt. ├Äntr-o lume avid─â de coeren┼úa palpabil─â a sentimentului identific─ârii, uniformele ┼čcolare specifice fiec─ârui liceu ├«n parte, iconografia institu┼úional─â, calitatea estetic─â a paginilor web ┼či toate celelalte elemente de branding interior din universul unei institu┼úii de educa┼úie ar face minuni, cu condi┼úia s─â fie de foarte bun─â calitate. Sigur c─â elementul central e calitatea profesorului, dar nivelul spectacolului ├«n care acesta evolueaz─â e esen┼úial pentru baza de la care pleac─â discu┼úia. Exemplul se poate extinde asupra oric─ârei institu┼úii, indiferent de natura ei. ├Äns─â obsesia, justificat─â altminteri, existen┼úei eterne a lan┼úului de complicit─â┼úi ┼či sl─âbiciuni opre┼čte, din start, orice putere de configurare a unei viziuni coerente ┼či aplicabile. Dac─â se ├«ncepe cu imaginea de ansamblu, urmeaz─â tirania contraexemplelor punctuale. Dac─â se aleg exemplele punctuale cele mai potrivite, urmeaz─â tirania contraexemplelor generale. Totul moare ├«n delirul unor dezbateri isterice ├«n care se trece, de la continuitatea daco-roman─â, la cazul Roswell. P├«n─â la urm─â, toat─â lumea obose┼čte ┼či abandoneaz─â. Iar la sf├«r┼čit, discret, pe u┼ča din dos, ├«ntotdeauna apar, dup─â caz, un nepot, un v─âr sau un cons─âtean care ÔÇ×se pricepeÔÇť. De regul─â, lor li se ├«ncredin┼úeaz─â, ├«n ultimul moment, misiunile vizionare.

(va urma)

C─ât─âlin ┼×tef─ânescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.