Coşmarul american
În sudul Indiei, lîngă Hydebarad, la templul Chilkur Balladic, se adună zilnic mii de oameni. De la răsăritul soarelui pînă seara, șiruri lungi de indieni aduc ofrande și fac ocolul templului. Sînt oameni foarte diferiți, și nu doar din casta săracă și dezavantajată. Toți se roagă să primească viza de America. Loteria vizelor e – ca în atîtea alte părți – singura modalitate de a face ordine în cererea imensă. Mulți duc cu ei, ca ofrande, nuci de cocos. Alții încearcă să-și atragă norocul și altfel, purtînd asupra lor tot felul de coperte sau îmbrăcăminți de piele pentru pașapoarte. Dacă vrei viza și te rogi pentru treaba asta, trebuie să faci 11 ture, desculț, în jurul sanctuarului. Cei care au avut noroc și au dobîndit-o au obligația să se întoarcă la fața locului. În semn de mulțumire, au de dat 108 ture. Prin urmare, iată un tîrg modern cu divinitatea: efortul fizic cel mai mare e cerut doar după îndeplinirea dorinței.
Deși în America Latină nu sînt deloc puține locurile în care se spune că Statele Unite sînt un „monstru imperialist“, un puhoi de lume sărmană ia cu asalt hotarele „iadului capitalist“ și-ncearcă să dribleze paza din ce în ce mai sofisticată. Din Mexic, spre „coșmarul american“, pe sub pămînt, înflorește o rețea fabuloasă de tuneluri și galerii. Sute și mii de emigranți ilegali încearcă să treacă pe acolo, să pătrundă în „mizeria americană“, unde, culmea, speră să-și vadă visul cu ochii. Sînt oameni foarte săraci, care speră să cîștige ceva pentru familiile rămase acasă. Deseori cad pradă traficanților de ființe umane și sfîrșesc în cele mai sinistre feluri. Dar, dincolo de oamenii nevinovați, care-și riscă viețile și libertatea în căutarea unei vieți mai bune, lăsîndu-se umiliți crunt și prestînd munci dintre cele mai grele, există și altfel de latino-americani. Cei organizați în bande extrem de agresive, structuri ierarhice supercomplicate, și o lume difuză, putred de bogată, care le patronează dintr-o umbră rareori atinsă chiar și de filmele mai curajoase de la Hollywood. Deci se poate. Poți să urăști visceral locul în care te afli, să fii într-un permanent război cu forțele de ordine, să transformi cartiere întregi în teatre de război, dar să pretinzi drepturi cetățenești și, culmea, să le și primești.
Dinspre țările arabe se pleacă masiv, la fel ca de peste tot, spre America. E o lume de toate condițiile, pornită spre cel mai magnetic loc de pe planeta asta. De la oameni de toate vîrstele, îmbătați de visurile prosperității și libertății negăsite acasă, pînă la bigoți cu care nu se poate negocia nimic, toți ajung cumva în America și au dreptul de a critica aspru locul în care tocmai au sosit. Se pot organiza în comunități omogene, interacționînd minimal cu restul societății, pot să-și manifeste cultura și obiceiurile, dar odată ajunși înapoi acasă, în vizită, în locurile de unde au plecat, pot să ardă liniștiți niște steaguri americane și să povestească despre ororile unei lumi în care au ales, neforțați de nimeni, să trăiască. Așa cum pot vorbi și în America despre cît de necesar e un război sfînt. O ștergere de pe suprafața pămîntului a „lumii păgîne“ în care și-au găsit adăpost. E dreptul lor. Sînt drepturile la opinie, la liberă exprimare, iar „monstrul american“ se opintește să le respecte.
La legendarul post de televiziune Russia Today (RT), vezi zilnic cît de nenorocită e America și cît de infect și cinic e orice guvern, de la începuturile Uniunii pînă acum. Cetățeanul n-are nici un drept, dacă judeci după jurnaliștii de la Russia Today. Totul e un ținut al umbrelor și al abuzului, populația afro-americană e exterminată sistematic, cea arabă vînată fără milă, iar cea latino-americană exploatată la sînge. În noua strategie, RT se vinde acum ca un post american underground, care demască stricăciunea totală a sistemului capitalist, arătînd că așa nu se mai poate, domnule, oala trebuie să dea în clocot. Televiziunea finanțată de la Moscova se poziționează ca un post al anarhismului luminat, vorbitor de americană neaoșă și pus pe schimbat totul pentru o lume mai bună. E voie să faci treaba asta în America, adică să te duci acolo și să critici devastator locul în care ai ales să trăiești.
În mod real, în Statele Unite ale Americii se întîmplă și lucruri extrem de urîte. Iar întîmplările astea nu sînt deloc puține. De la demența corporatistă pînă la abuzuri ale autorităților, de la lipsa de control a vînzărilor de arme pînă la obsesia spionării intimității individului, la orice nivel s-ar afla el, și pînă la eterna situație difuză a politicilor jandarmului mondial, sînt foarte multe de criticat. Dar e voie să faci asta! Nu-mi amintesc de vreun critic acerb al regimurilor de la Moscova, trecute sau actuale, care să fi supraviețuit decent. S‑au mai întîmplat „accidente“ și prin America, dar parcă nu prea poți să le compari cu ce e în Rusia. E limpede că nu e raiul pe pămînt nicăieri. Totuși, oare de ce puhoaiele astea de lume, de pe întreaga suprafață a planetei, curg ca proastele spre America? Dacă în Statele Unite se trăiește un coșmar, de ce nu aleg libertatea și prosperitatea din Rusia?
Cătălin Ștefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.
