Copilul capitalist

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
O povestire cu tîlc jpeg

Am recitit, deun─âzi, o conferin┼ú─â a lui G. C─âlinescu, ┼úinut─â prin anii ÔÇÖ50 la o sesiune festiv─â (dedicat─â lui I.L. Caragiale) ├«n cadrul Academiei Republicii Populare Rom├«ne (sic!). Discursul respectiv se ocup─â, evident, de autorul Scrisorii pierdute (ÔÇ×omul ┼či operaÔÇť) ┼či, de┼či se bazeaz─â pe texte scrise de autorul Istoriei literaturii rom├óne de la origini p├«n─â ├«n prezent, ├«n perioada interbelic─â, are c├«teva ÔÇ×intruziuniÔÇť ideologice dictate de spiritul revolu┼úionar al epocii. M-a interesat ├«n mod deosebit evaluarea ÔÇô cum s─â-i spun? ÔÇô critico-sociologic─â f─âcut─â de c─âtre vorbitor dlui Goe, evaluare cuprins─â epatant (s-ar putea spune, la prima vedere!) ├«n standardele culturale ale vremii (cu toate c─â o anumit─â ironie c─âlinescian─â implicit─â nu trebuie s─â treac─â neobservat─â).

Iat─â, pe scurt, con┼úinutul discursului: ÔÇ×Care este protagonistul prim din opera lui Caragiale, simbolul structurii ┼či mentalit─â┼úii de clas─â a societ─â┼úii burghezo-mo┼čiere┼čti? Nu preget a r─âspunde: Dl Goe, care, precum ┼čti┼úi, e un copil fizice┼čte dr─âg─âla┼č. Dl Goe a r─âmas o dat─â repetent, ceea ce, din punctul nostru de vedere, este un accident foarte serios, periclit├«nd calitatea preg─âtirii profesionale ┼či, deci, a capacit─â┼úii productive a individului matur. P─ârin┼úii, oameni ai muncii, ar face uz de toat─â puterea lor de persuasiune, ajut├«nd ┼čcoala s─â ├«ndrepte copilul. Din contr─â, mami┼úica a promis t├«n─ârului Goe s─â-l duc─â la Bucure┼čti, de 10 mai, ca s─â nu mai r─âm├«ie repetent. De tat─â ÔÇô mare proprietar, f─âr─â ├«ndoial─â, ┼či om cu influen┼ú─â politic─â ├«n provincie ÔÇô nu se aminte┼čte. Acesta se dezintereseaz─â de efortul cerebral, f─âr─â utilitate ├«n clasa lui.ÔÇť Tipologii caragialiene similare devin, ├«n opinia criticului, Ionel Popescu (fiu de mare agricultor), Artur Ionescu (vi┼ú─â de ÔÇ×apropritarÔÇť ┼či politician) sau Ovidiu Georgescu (progenitura lui madam Caliopi). Pentru bog─âta┼či (┼či, cu prec─âdere, pentru copiii lor), educa┼úia implic─â un efort supraomenesc, traumatizant tocmai prin inutilitatea sa funciar─â. Ei prefer─â oric├«nd s─â dea un ban pe diploma universitar─â (obligatoriu de avocatur─â, deoarece, ├«n lege, st─â at├«t puterea financiar─â, c├«t ┼či cea politic─â ÔÇô indispensabile celor din clasa ÔÇ×superpus─âÔÇť), evit├«nd chinurile intelectuale de accedere la ea pe cale natural─â. Cel pu┼úin, a┼ča crede C─âlinescu, ├«n linia metodologic─â sugerat─â de ├«nsu┼či Caragiale. Dramaturgul spunea, de altfel, pe ┼čleau, ├«n 1907: ÔÇ×┼×coalele s├«nt mai mult fabrici de func┼úionari, de salaria┼úi ┼či de avoca┼úi ÔÇô o pletor─â de semidoc┼úi, f─âr─â caractere, f─âr─â omenie, adev─âra┼úi cavaleri de industrie intelectual─â, c─ârora le trebuiesc numaidec├«t onoruri c├«t de multe, f─âr─â nici un merit, ┼či c├«┼čtig c├«t de mare, f─âr─â mult─â osteneal─â. Aceste fabrici alimenteaz─â oligarhia ce st─âp├«ne┼čte exclusiv ┼úara rom├óneasc─â.ÔÇť Prin urmare, avem o concluzie practic imposibil de evitat: bog─â┼úia ┼či puterea se folosesc de finalitatea social─â a educa┼úiei ca de un instrument m─ârunt al valid─ârii, dispre┼úuind procesualitatea ei ca atare.

Dac─â trecem peste inevitabilele (├«n interiorul Academiei RPR, N.B!) cli┼čee proletcultiste ale lui C─âlinescu (dintre care cel mai sinistru mi se pare leg─âtura stabilit─â ├«ntre repeten┼úie ┼či capacitatea productiv─â a individului!), trebuie s─â recunoa┼čtem, ├«n analiza de mai sus, un s├«mbure de adev─âr. Nu numai literatura, ci ┼či realitatea imediat─â ne confrunt─â cu spectacolul ÔÇô uneori grotesc, alteori melodramatic ÔÇô al incompatibilit─â┼úii (aproape) fundamentale ├«ntre chiverniseal─â ┼či studiu. A┼ča-zisul ÔÇ×b─âiat de bani gataÔÇť este ├«ns─â mai cur├«nd o victim─â dec├«t un personaj negativ. Lui i se ├«ntrerupe brutal un circuit natural firesc, anihil├«ndu-i-se astfel voin┼úa. Dup─â Platon (via Socrate), omul devine activ social prin intermediul thymos-ului, o dimensiune suficient de obscur─â a psihicului nostru, care ne face s─â c─âut─âm obstina┼úi recunoa┼čterea (fie ea financiar─â ori politic─â). Thymos-ul ├«┼či g─âse┼čte satisfac┼úia treptat, cu ajutorul articul─ârii sociale a individului (e de la sine ├«n┼úeles c─â educa┼úia joac─â aici un rol primordial!). ÔÇ×B─âiatul de bani gataÔÇť, dl Goe & comp., are, a┼čadar, o verig─â lips─â la nivelul constitu┼úiei suflete┼čti, din chiar ├«nceputurile evolu┼úiei sale ├«n interiorul mecanismului social. Copilului capitalist ├«i (par)vin reu┼čitele sociale (a┼ča-zic├«nd!) f─âr─â efort, el se a┼čeaz─â ├«n succes (ori succesuri, la alegerea dumneavoastr─â!), nemijlocit, ca ├«ntr-o formul─â existen┼úial─â predestinat─â. Thymos-ul s─âu nu se direc┼úioneaz─â c─âtre o finalitate anume, ├«ntruc├«t recunoa┼čterea lui ├«n sistem cap─ât─â contur de la debutul biografic, prin contribu┼úia excesiv─â a genera┼úiei anterioare. ├Äns─â┼či ideea de evolu┼úie pare suspendat─â ├«n cazul de fa┼ú─â, pierz├«ndu-┼či semnifica┼úia. ├Än sf├«r┼čit, dac─â dl Goe ori Ionel Popescu caut─â, ultimativ, o form─â de recunoa┼čtere social─â ├«n acea diplom─â de avocatur─â (cump─ârat─â) ÔÇô a┼ča cum sugera Caragiale ÔÇô, ei o fac ├«n virtutea unei necesit─â┼úi formale a func┼úion─ârii sistemice, ┼či nu ca urmare a impulsului interior de autovalidare. Avem aici, indiscutabil, un simptom al lumilor consumiste care, obosite de exerci┼úiul acumul─ârii, au ajuns s─â creeze promo┼úii ├«ntregi de indivizi lipsi┼úi de thymos. Ace┼čtia au invadat ┼čcolile ┼či, mai apoi, universit─â┼úile, cobor├«nd sim┼úitor reperele educa┼úionale. Au p─âtruns ├«n amfiteatrele universitare, ├«n virtutea unui recul al ├«nclina┼úiei postindustriale, spre mercantilitate. Ei vor reprezenta, ne├«ndoios, minunata lume nou─â a viitorului, iar noi, uite-a┼ča, vom ajunge s─â descoperim semnifica┼úii interesante ├«ntr-o prelegere academic─â din anii ÔÇÖ50!

Codrin Liviu Cu┼úitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universit─â┼úii din Ia┼či (Catedra de Englez─â). Cea mai recent─â carte publicat─â: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos ÔÇ×ambalatÔÇť care ├«i transform─â pe tineri ├«n victime. ÔÇ×Inima lor ajunge ca la 80-90 de aniÔÇť
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi ├«ncearc─â cu disperare s─â salveze o balen─â┬ábeluga blocat─â ├«n r├óul Sena, cu o injec┼úie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ┼čtiin┼úifici spun c─â balena pare s─â fie vizibil subnutrit─â, iar salvatorii sper─â totu┼či s─â o ajute s─â-┼či recapete apetitul ┼či energia necesar─â pentru a se ├«ntoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×R─âceala diplomatic─âÔÇŁ dintre Bulgaria ╚Öi Rom├ónia
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sf├ór╚Öit de secol XIX poate fi definit ca fiind ÔÇ×destinsÔÇŁ. O dovad─â o constituie ╚Öi vizita lui Carol I, ├«nso╚Ťit de frunta╚Öul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alian╚Ťe), la Sankt Petersburg, ├«n iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bun─â primire.
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
├Ängrijorat de ├«naintarea germanilor ╚Öi de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a ├«ntrebat pe Jukov dac─â va putea men╚Ťine Moscova. Jukov a r─âspuns afirmativ, cu condi╚Ťia trimiterii a ├«nc─â dou─â armate ╚Öi furniz─ârii a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat c─â nu mai existau tancuri.