Conştiinţă profesională

Publicat în Dilema Veche nr. 523 din 20-26 februarie 2014
Alte confuzii jpeg

Un personaj de-al lui Hasek, plutonier de aţă de felul lui, are, în imaginaţia sumbră a unui teterist-cronicar de război, o conştiinţă profesională ieşită din comun. Teteristul vrea să-şi ia de-o grijă şi scrie mici istorioare de luptă (inventate), în avans, înainte chiar ca soldaţii să ajungă, propriu-zis, pe cîmpul confruntărilor armate. Plutonierul respectiv este plasat într-un context sîngeros. Sfîrtecat de schije, fără picioare şi colorat terifiant de multiple hemoragii, el continuă să înainteze, contorsionat ca o rîmă, înspre inamic. (Cumplita scenă aminteşte, vag, de un banc autohton: vine Bulă de la şcoală, plin de entuziasm, şi e lovit puternic de o maşină; deşi cu picioarele zdrobite, se tîrăşte eroic mai departe şi ajunge să fie secţionat şi de un tramvai; transformat într-o halcă sîngerîndă de carne, el se rostogoleşte, neabătut, către casă, fiind atins, succesiv, de încă trei automobile şi o motocicletă; ajuns la uşa apartamentului, loveşte, cu sforţări supraomeneşti, lemnul ei; iese mama lui Bulă şi priveşte masa diformă, de ţesut uman şi artere, care îi strigă cu ton vesel al vocii: „Mama, buba!“) Epuizat, plutonierul se lipeşte de piciorul comandantului batalionului, răcnind: „Raportez supus că aprovizionarea decurge în condiţii normale, iar gulaşul va fi servit oştii, conform graficului, la ora 18.“

Păstrînd proporţiile, un lucru asemănător i s-a întîmplat unui profesor universitar, vestit pentru simţul de răspundere cu care îşi asuma munca. Omul venea bolnav la şcoală, îşi ţinea cursurile în orice condiţii şi, spuneau studenţii, ar fi fost, probabil, în stare ca – şi mort – să sară de pe năsălie şi să se prezinte în amfiteatru cu un minut înainte de începerea orei. În mod straniu, situaţia aproape avu loc, într-o nefastă, întunecată zi de noiembrie. Deşi slăbit şi chinuit de crampe musculare, universitarul nostru veni, cu greu, să-şi facă numeroasele seminarii. Se simţea ameţit şi mergea nesigur, arătînd tuturor o paloare morbidă a obrazului (mai tîrziu, urma să se dovedească, prin analize medicale de detaliu, că, de fapt, nu suferea decît de o banală tetanie, necesitînd un prelungit tratament cu magneziu şi calciu). După jumătate de oră de dialog cu studenţii, trăi senzaţia prăbuşirii cerului peste el. Nu mai vedea bine, gura i se încleştase înfricoşător, iar braţul drept îi înţepenise în aer, în gestul scrierii unei noţiuni pe tablă. La scurt timp, genunchii i se înmuiară şi alunecă inert lîngă catedră. Lumea începu să se agite, vreo doi studenţi mai curajoşi îl scuturară violent, îl pălmuiră, încercară, în fel şi chip, să-l aducă în simţiri. Profesorul mîrîia ceva neinteligibil şi clipea, monstruos, cu convulsii exoftalmice, din ochiul stîng.

În sfîrşit, cei de la Ambulanţă sosiră şi îi dădură primul ajutor în sala de curs. O doctoriţă inteligentă îi făcu universitarului o injecţie intravenoasă cu calciu. Îl aşezară apoi pe targă şi erau pe punctul de a părăsi amfiteatrul, cînd protagonistul începu să gesticuleze, impacientat, către studenţi. Sanitarii se opriră, iar doctoriţa zise: „Da, domnule profesor, spuneţi! Ce s-a întîmplat?“ Tinerii învăţăcei se strînseră şi ei, ciorchine, în jurul tărgii, cu urechile întinse către profesor. Acesta mormăi lugubru: „În-tru-cît con-di-ţii vi-tre-ge m-au în-tre-rupt din ex-pli-ca-ţii as-tăzi, vă rog pe-pe dum-nea-voa-stră să-să stu-di-aţi sin-guri di-din cu-cur-sul li-to-gra-fi-at ca-ca-pi-to-lul ci-cinci, sub-sub-punc-te-le o-opt-do-două-zeci şi-şi şa-se. E-e o-obli-ga-to-riu pe-pen-tru e-exa-men...“ Oamenii îl priviră sideraţi, iar doctoriţa făcu un gest discret brancardierilor să-şi continue traseul (simultan, ea extrase o cantitate apreciabilă de calmant dintr-o sticluţă, pregătindu-se să i-o aplice, în venă, nefericitului bolnav). „Nu-nu ui-ta-ţi!“ mai silabisi o dată pacientul, în vreme ce ieşea din sala de curs.

Lucrurile s-au normalizat treptat. Profesorul reveni, fericit că suferea numai de tetanie, seminariile se reluară implacabil şi ziua examenului sosi mai repede decît şi-ar fi putut imagina cineva. Stupoare! Din sadism pur sau din zel, examinatorul formulă un subiect complicat, chiar din capitolul al cincilea al cursului, subpunctele 8-26. Se înţelege, nimeni nu luase în serios „tema“ dată de universitar de pe targa UPU şi, pentru că problema nu revenise în discuţiile ulterioare, de la curs şi seminar, nimeni nici măcar nu se mai gîndise la ea. Testul fu, prin urmare, un dezastru pentru întregul an. Universitarul conştiincios îi pică pe toţi, acordînd nu mai puţin de 216 note de 2 şi 3. După un moment de confuzie generală, victimele se revoltară. Merseră, în grupuri compacte, la profesor, cerînd lămuriri. Acesta îi dădu iniţial afară din birou, spunînd că el este conştiinţa personificată. Povestea a degenerat. Studenţii au intrat în grevă, semnînd memorii ultragiate către conducerea Facultăţii şi a Universităţii. Confruntat cu decanul, profesorul „tetanos“ şi-a pierdut de tot cumpătul, aruncînd după venerabilul şef cu telefonul mobil din buzunar. La Rectorat, consternarea sa fu şi mai virulentă, deoarece, se spune, a împărţit mai multe perechi de palme celor din Biroul Executiv al Consiliului de Administraţie, respectiv rectorului şi prorectorilor. Gurile rele au adăugat chiar că, într-o convulsie tetanoasă, personajul nostru i-ar fi „oferit“ un cap în mandibulă însuşi preşedintelui Comisiei de Etică din cadrul Senatului. Astfel, în regim de urgenţă, profesorul fu pensionat „pe caz de boală“, iar astăzi îşi trăieşte tetania în izolarea propriului domiciliu.

Concluzia? Stimaţi universitari, nu uitaţi ca, la timpul potrivit, să luaţi binefăcătoarele capsule de Magne B6!

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.