Conştiinţă profesională

Publicat în Dilema Veche nr. 523 din 20-26 februarie 2014
Alte confuzii jpeg

Un personaj de-al lui Hasek, plutonier de aţă de felul lui, are, în imaginaţia sumbră a unui teterist-cronicar de război, o conştiinţă profesională ieşită din comun. Teteristul vrea să-şi ia de-o grijă şi scrie mici istorioare de luptă (inventate), în avans, înainte chiar ca soldaţii să ajungă, propriu-zis, pe cîmpul confruntărilor armate. Plutonierul respectiv este plasat într-un context sîngeros. Sfîrtecat de schije, fără picioare şi colorat terifiant de multiple hemoragii, el continuă să înainteze, contorsionat ca o rîmă, înspre inamic. (Cumplita scenă aminteşte, vag, de un banc autohton: vine Bulă de la şcoală, plin de entuziasm, şi e lovit puternic de o maşină; deşi cu picioarele zdrobite, se tîrăşte eroic mai departe şi ajunge să fie secţionat şi de un tramvai; transformat într-o halcă sîngerîndă de carne, el se rostogoleşte, neabătut, către casă, fiind atins, succesiv, de încă trei automobile şi o motocicletă; ajuns la uşa apartamentului, loveşte, cu sforţări supraomeneşti, lemnul ei; iese mama lui Bulă şi priveşte masa diformă, de ţesut uman şi artere, care îi strigă cu ton vesel al vocii: „Mama, buba!“) Epuizat, plutonierul se lipeşte de piciorul comandantului batalionului, răcnind: „Raportez supus că aprovizionarea decurge în condiţii normale, iar gulaşul va fi servit oştii, conform graficului, la ora 18.“

Păstrînd proporţiile, un lucru asemănător i s-a întîmplat unui profesor universitar, vestit pentru simţul de răspundere cu care îşi asuma munca. Omul venea bolnav la şcoală, îşi ţinea cursurile în orice condiţii şi, spuneau studenţii, ar fi fost, probabil, în stare ca – şi mort – să sară de pe năsălie şi să se prezinte în amfiteatru cu un minut înainte de începerea orei. În mod straniu, situaţia aproape avu loc, într-o nefastă, întunecată zi de noiembrie. Deşi slăbit şi chinuit de crampe musculare, universitarul nostru veni, cu greu, să-şi facă numeroasele seminarii. Se simţea ameţit şi mergea nesigur, arătînd tuturor o paloare morbidă a obrazului (mai tîrziu, urma să se dovedească, prin analize medicale de detaliu, că, de fapt, nu suferea decît de o banală tetanie, necesitînd un prelungit tratament cu magneziu şi calciu). După jumătate de oră de dialog cu studenţii, trăi senzaţia prăbuşirii cerului peste el. Nu mai vedea bine, gura i se încleştase înfricoşător, iar braţul drept îi înţepenise în aer, în gestul scrierii unei noţiuni pe tablă. La scurt timp, genunchii i se înmuiară şi alunecă inert lîngă catedră. Lumea începu să se agite, vreo doi studenţi mai curajoşi îl scuturară violent, îl pălmuiră, încercară, în fel şi chip, să-l aducă în simţiri. Profesorul mîrîia ceva neinteligibil şi clipea, monstruos, cu convulsii exoftalmice, din ochiul stîng.

În sfîrşit, cei de la Ambulanţă sosiră şi îi dădură primul ajutor în sala de curs. O doctoriţă inteligentă îi făcu universitarului o injecţie intravenoasă cu calciu. Îl aşezară apoi pe targă şi erau pe punctul de a părăsi amfiteatrul, cînd protagonistul începu să gesticuleze, impacientat, către studenţi. Sanitarii se opriră, iar doctoriţa zise: „Da, domnule profesor, spuneţi! Ce s-a întîmplat?“ Tinerii învăţăcei se strînseră şi ei, ciorchine, în jurul tărgii, cu urechile întinse către profesor. Acesta mormăi lugubru: „În-tru-cît con-di-ţii vi-tre-ge m-au în-tre-rupt din ex-pli-ca-ţii as-tăzi, vă rog pe-pe dum-nea-voa-stră să-să stu-di-aţi sin-guri di-din cu-cur-sul li-to-gra-fi-at ca-ca-pi-to-lul ci-cinci, sub-sub-punc-te-le o-opt-do-două-zeci şi-şi şa-se. E-e o-obli-ga-to-riu pe-pen-tru e-exa-men...“ Oamenii îl priviră sideraţi, iar doctoriţa făcu un gest discret brancardierilor să-şi continue traseul (simultan, ea extrase o cantitate apreciabilă de calmant dintr-o sticluţă, pregătindu-se să i-o aplice, în venă, nefericitului bolnav). „Nu-nu ui-ta-ţi!“ mai silabisi o dată pacientul, în vreme ce ieşea din sala de curs.

Lucrurile s-au normalizat treptat. Profesorul reveni, fericit că suferea numai de tetanie, seminariile se reluară implacabil şi ziua examenului sosi mai repede decît şi-ar fi putut imagina cineva. Stupoare! Din sadism pur sau din zel, examinatorul formulă un subiect complicat, chiar din capitolul al cincilea al cursului, subpunctele 8-26. Se înţelege, nimeni nu luase în serios „tema“ dată de universitar de pe targa UPU şi, pentru că problema nu revenise în discuţiile ulterioare, de la curs şi seminar, nimeni nici măcar nu se mai gîndise la ea. Testul fu, prin urmare, un dezastru pentru întregul an. Universitarul conştiincios îi pică pe toţi, acordînd nu mai puţin de 216 note de 2 şi 3. După un moment de confuzie generală, victimele se revoltară. Merseră, în grupuri compacte, la profesor, cerînd lămuriri. Acesta îi dădu iniţial afară din birou, spunînd că el este conştiinţa personificată. Povestea a degenerat. Studenţii au intrat în grevă, semnînd memorii ultragiate către conducerea Facultăţii şi a Universităţii. Confruntat cu decanul, profesorul „tetanos“ şi-a pierdut de tot cumpătul, aruncînd după venerabilul şef cu telefonul mobil din buzunar. La Rectorat, consternarea sa fu şi mai virulentă, deoarece, se spune, a împărţit mai multe perechi de palme celor din Biroul Executiv al Consiliului de Administraţie, respectiv rectorului şi prorectorilor. Gurile rele au adăugat chiar că, într-o convulsie tetanoasă, personajul nostru i-ar fi „oferit“ un cap în mandibulă însuşi preşedintelui Comisiei de Etică din cadrul Senatului. Astfel, în regim de urgenţă, profesorul fu pensionat „pe caz de boală“, iar astăzi îşi trăieşte tetania în izolarea propriului domiciliu.

Concluzia? Stimaţi universitari, nu uitaţi ca, la timpul potrivit, să luaţi binefăcătoarele capsule de Magne B6!

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.