Comedia decoraţiilor

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Marea de altădată jpeg

Au trecut exact 11 ani de la o zi de pomină trăită de angajaţii din Bucureşti ai postului de radio american Europa Liberă. Se aflase că preşedintele Ion Iliescu îi va decora pe veteranii postului, cei care vorbiseră la microfon înainte de 1989, criticînd regimul comunist şi pe conducătorii lui. La vremea sa, Emil Constantinescu decorase şi el cîţiva redactori celebri (Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Mircea Carp, Nestor Rateş, Nicolae Stânişoară). Acum, Radio Europa Liberă împlinea 50 de ani de funcţionare, România avea aspiraţii importante către Alianţa Nord-Atlantică iar Ion Iliescu dorea să dea semne că statul pe care-l conducea era reorientat definitiv către valorile occidentale. Pînă atunci, preşedintele nu fusese tocmai în graţiile jurnaliştilor de la Europa Liberă, care-l criticau frecvent şi îl considerau responsabil pentru mineriade şi pentru turnura greşită pe care o imprimase României după Revoluţie.

Distincţiile se acordau totuşi din partea statului român iar vechii jurnalişti ai postului meritau cu prisosinţă să fie decoraţi pentru că, în izolarea informaţională impusă de regimul comunist, reuşiseră, cu riscuri deloc neglijabile (bombe, asasinate, ameninţări...), să întreţină cea mai importantă fereastră a românilor către lumea liberă. Dat fiind şi precedentul creat de administraţia Constantinescu, atît jurnaliştii în cauză, cît şi managementul american au considerat probabil că pot accepta decoraţiile. Un minim bun-simţ a făcut ca o scurtă perioadă în jurul acelei ceremonii să se instaureze un fel de embargou asupra criticilor la adresa lui Ion Iliescu.

A venit şi ziua cea mare în care cei ce urmau a fi decoraţi trebuiau să meargă la Cotroceni. Conducerea postului a dispus însă ca toţi jurnaliştii, mai vechi sau mai noi, să participe la ceremonie, să asiste la decorarea înaintaşilor. Aşa că, vrînd-nevrînd, ne-am dus cu toţii la palatul Cotroceni, în sala Unirii (pe post de invitaţi, credeam noi), acolo unde altădată mergeam doar ca să transmitem diverse declaraţii. Am fost dirijaţi să ne aşezăm pe latura cu geamuri, în rînd cu cei ce urmau să primească decoraţii, printre care Ioana Măgura Bernard, Constantin Alexandroaie, Neculai Constantin Munteanu, Şerban Orescu, Emil Hurezeanu, Mary Georgescu (pe unii nici nu-i mai văzusem, dar îi recunoşteam după vocile pe care le auzisem la radio în copilărie). De pe latura opusă asistau o mulţime de personalităţi politice şi culturale (de la Radu Vasile la Octavian Paler). Cu Nicolae Văcăroiu de-a dreapta lui, Ion Iliescu a ţinut un discurs în care a omagiat fără rezerve activitatea Europei Libere din anii comunismului. Printre altele, a spus că, deşi era finanţat de americani, postul Europa Liberă putea fi socotit ca fiind eminamente românesc, pentru că promova şi menţinea în atenţie toate valorile autentice româneşti.

Şi s-a ajuns la partea cu decoraţiile. Invitaţii au început să fie strigaţi pe rînd. Momentul culminant a fost cînd Ion Iliescu a dat să înfigă acul decoraţiei în reverul hainei lui N.C. Munteanu. Acesta i-a spus că, în sfîrşit, şi el, preşedintele, avea ocazia să-i întoarcă înţepăturile. Decoraţi au fost şi conducătorii americani de atunci ai Europei Libere, Thomas A. Dine şi Jeffrey Trimble. S-au terminat însă decoraţiile mari şi au început diplomele de merit. Spre uluirea noastră, au început să fie strigaţi şi jurnaliştii angajaţi după Revoluţie. Ne-am uitat unii la alţii. Ne-am zis că o fi vreo greşeală. Dar odată strigat, nu mai aveai încotro, trebuia să înaintezi în luminile rampei, să dai mîna cu Ion Iliescu şi să primeşti distincţia. Am înaintat şi eu. Ion Iliescu mi-a întins o mînă puternică. Privirea îi era rece, zîmbetul profesional, de om obişnuit cu asemenea ceremonii. (Aceeaşi atitudine aveam să i-o remarc ulterior, cînd Şerban Orescu îi spunea că apreciază atitudinea sa din acel mandat în care, după cum spunea el, preşedintele părea să încerce a aduna la un loc tot ce e mai bun în România. Era o conversaţie de curtoazie, Ion Iliescu părea să asculte zîmbitor, dar cred că nu auzea nimic, se gîndea la cu totul altceva.)

În sfîrşit, am „încasat“ diploma din mîinile preşedintelui şi m-am dus undeva în spate, uşor năuc. Confuzia mi s-a transformat în amuzament cînd am citit ce scria pe diplomă: „Pentru merite deosebite în lupta împotriva totalitarismului comunist“. Pe lîngă că nu-mi ştiusem pînă atunci astfel de merite, mi se părea teribil de nostim să primesc, din partea preşedintelui Iliescu, recunoaşterea a ceva ce nu făcusem. Ceremonia s-a încheiat rapid şi, cînd încă mă holbam la diplomă, am primit un pahar de şampanie. Apoi m-am trezit brusc faţă în faţă cu Nicolae Văcăroiu, care tocmai ridica paharul zicînd: „Hai noroc, măi băieţi!“. Am ciocnit. Am băut. Mi-am zis că ceremoniile astea sînt întotdeauna însoţite de încurcături şi lucruri false. Se pare că şi decoraţiile sînt de multe ori pentru cine se nimereşte, nu neapărat pentru cine se pregăteşte. Am aflat apoi cum se ajunsese la „decorarea“ noastră, a jurnaliştilor de după 1989. Nu fusese pusă la cale – aşa cum bineînţeles unii voiau să creadă – de către Ion Iliescu, în intenţia de a ne compromite, ci chiar de către cineva din partea postului nostru care, neştiind prea bine cum să facă distincţia, unde să tragă linia între seniorii (unii se pensionaseră, alţii mai lucrau încă) care meritau şi juniorii care nu meritau, a decis să evite eventuale probleme, trecînd pe listă pe toată lumea. În ce mă priveşte, m-am considerat subiect al unei încurcături clasice, specifice unei ţări în tranziţie. N-am luat niciodată decoraţia în serios, că doar nici n-o meritam. Cîţiva ani mai tîrziu însă, unii au dat înapoi distincţiile, în semn de protest, după ce Ion Iliescu a acordat decoraţii similare unor persoane antisemite şi xenofobe. Printre cei care le-au returnat erau şi jurnalişti de după 1989 care primiseră acele diplome, ca şi mine, doar de formă. În schimb, le-au dat înapoi de-a seriosul. La momentul primirii decoraţiei, directorul general al postului, Jeffrey Trimble, a declarat că o acceptă în calitate de manager, şi nu de jurnalist. El ştia foarte bine principiul sănătos potrivit căruia un jurnalist nu trebuie niciodată să primească decoraţii din partea autorităţilor.  

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

profimedia 0945201513 jpg
Ultimele zile ale lui Assad la putere. Ce s-a găsit în biroul său
Luptători rebeli și civili s-au plimbat marți prin palatului prezidențial al lui Bashar al-Assad, călcând pe afișe făcute bucăți ale fostului dictator sirian care fugise în Rusia cu câteva zile înainte.
image png
Cum a reacționat o femeie pe care soțul a înșelat-o cu „duduia” de la cantină: „Are în jur de 60 de ani și defilează prin oraș îmbrăcată ca o tânără de 20 de ani”
Infidelitatea, din nou o problemă care duce la destrămarea relației de cuplu. O tânără de 31 de ani a povestit cum soțul său cu un an mai mare ar fi înșelat-o cu femeia de la cantina locului de muncă, ea în vârstă de 60 de ani.
Iernile de alta data  Foto Facebook, Muzeul Transilvaniei, Scinteia jpg
Cum arătau iernile de altădată ale românilor: „Satele sunt terorizate de haite de lupi. Lumea arde gardurile, cine mai are”
Numeroasele fotografii publicate pe rețelele de socializare înfățișează „iernile de altădată”,cu copii jucându-se pe ulițele satelor înzăpezite și familii strânse în jurul meselor de sărbători. Imaginile fac furori, trezesc nostalgii, dar și controverse.
Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
LIVE TEXT Aderarea completă la Schengen a României și Bulgariei se discută azi în Consiliul JAI
România intră în linie dreaptă spre accederea completă la spațiul de liberă circulație european. Ridicarea controalelor la frontierele terestre cu România şi Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, ajunge joi pe masa Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).
Pietoni, oameni  Foto Pixabay jpg
Au fost publicate rezultatele testărilor PISA pentru adulți: La nivel global o cincime din totalul participanților sunt analfabeți funcțional
La nivel internațional, competențele adulților în ceea ce privește alfabetizarea, alfabetizarea numerică și capacitatea de rezolvare a problemelor au stagnat sau chiar au scăzut, arată Studiul privind Competențele Adulților 2023, publicat de OCDE.
site anaf
ANAF a extins sfera veniturilor pentru care trebuie depusă Declarația Unică
ANAF a pus în transparență noul model de Declarație unică (Formular 212) care va trebui completată și depusă în 2025 de persoanele fizice care au avut în 2024 venituri din chirii, investiții, tranzacții crypto, activități independente și altele.
Banner Anamaria Prodan
Anamaria Prodan, nedespărțită de iubitul său, Ronald Gavril. Cum e relația celor doi! „Doi oameni dacă nu se susțin reciproc...”
Anamaria Prodan (51 de ani) și iubitul său Ronald Gavril (38 de ani) sunt nedespărțiți.
ceausescu revelion jpg
Adevărul despre plata datoriei externe în timpul lui Ceaușescu. Poporul a fost batjocorit pentru a acoperi încăpățânarea dictatorului
Considerată, mai ales de nostalgici, cea mai mare realizare a lui Nicolae Ceaușescu, achitarea completă a datoriei externe în anii 80 a reprezentat de fapt o cruntă bătaie de joc la adresa poporului român. Aceea datorie era rodul megalomaniei ceaușiste și a unei economii izolaționiste ineficientă.
Chei locuință Foto Adevărul jpg
Chiriile din București și Cluj înregistrează printre cele mai mari creșteri din Europa
Prețurile chiriilor sunt în creștere accelerată peste tot în Europa, iar București și Cluj se numără printre orașele din UE cu cele mai mari creșteri, se arată în Monitorul Social.