Clasa cu icoane şi crucifixul din redacţie

Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

Predarea religiei în şcoli a stîrnit şi va mai stîrni multe patimi, la fel ca şi arborarea unor însemne religioase prin diferite instituţii de stat sau de învăţămînt. În urmă cu cîţiva ani, lucram la un post de radio internaţional (cel mai mare, aş zice) care respecta strict toate regulile, dar şi toate sensibilităţile, atît „canoanele“ laice, cît şi libertăţile religioase. Uneori, în practică, aceste lucruri nu prea puteau fi respectate tocmai simultan sau duceau la impasuri. Instituţia avînd filiale pe întreg globul, apăreau situaţii în care ceea ce unora li se părea logic, altora li se părea absurd şi viceversa. De exemplu, la un moment dat, un departament important de la centru a lansat către toate birourile de pe glob un mesaj în care se atrăgea atenţia că manifestările prilejuite de sărbătorirea Crăciunului în interiorul redacţiilor i-ar putea stînjeni pe colegii atei sau de alte religii. Bineînţeles că, în unele birouri, creştini şi necreştini rîdeau în hohote de asemenea lucruri, pe care le considerau prostii. 

Într-o zi, pe fluxurile agenţiilor de presă a apărut informaţia că pe pereţii unei clase dintr-o şcoală din centrul Bucureştiului ar fi fost zugrăvite icoane, ca într-o biserică. Cîţiva părinţi reclamaseră deja acest lucru. Era un subiect numai bun de tratat, dar destul de delicat. Împreună cu un coleg am mers acolo să vedem despre ce-i vorba. Şcoala era chiar într-un loc ultracentral. Aflînd cine sîntem şi ce vrem, directoarele s-au arătat cît se poate de deschise. Ne-au povestit că era vorba de un proiect aprobat de primăria de sector şi că nişte studenţi de la secţia de „Arte Sacre“ a Facultăţii de Teologie se oferiseră să picteze pereţii cabinetului. Am observat că vorbeau cît se poate de neutru, nu lăudau, dar nici nu blamau iniţiativa. Ne ofereau doar informaţiile. Cum nu erau ore, ne-au permis să vedem încăperea unde fusese amenajat acel cabinet de religie. Era o clasă ca toate clasele din România, numai că pe toţi pereţii, de jur împrejur, erau pictate icoane în stil bizantin. Frumos pictate. Pe peretele din spate, în partea de jos, se opreau fix la cuierele de lemn înfipte în perete. Grinzile tavanului şi părţile din jurul tablei fuseseră de asemenea pictate. Deasupra tablei, în centru, era însă lăsat loc pentru stema României.  Recunosc că m-a cam luat ameţeala privindu-le. N-am comentat nici noi în vreun fel, doar am pus întrebări, în stilul imparţial specific instituţiei la care lucram. Ba cred că am fost chiar mai reţinuţi decît de obicei. Directoarele ne-au spus că argumentul profesoarei de religie (care se pare că avusese ideea picturilor) a fost că, aşa cum pe pereţii cabinetului de biologie sînt planşe cu plante şi animale, pe pereţii cabinetului de religie pot fi icoane. Instinctul jurnalistic mi-a spus atunci să mă asigur că argumentul acesta s-a înregistrat bine pe reportofon. Am aflat că părinţii nemulţumiţi replicaseră că logica religioasă a profesoarei era contrazisă de bunul-simţ laic. De fapt, scandalul se iscase mai ales pentru că, din lipsă de spaţiu, acea clasă nu era folosită doar drept cabinet de religie, ci şi ca sală obişnuită pentru nişte elevi din clasa a III-a. Adică vreo douăzeci şi ceva de elevi învăţau zilnic cu acele icoane pe pereţi. 

Ne-am întors în redacţie şi am relatat povestea pe post în acelaşi ton neutru. Pînă la urmă, era un conflict între două viziuni. Ca de obicei, unii susţineau că într-o şcoală publică, în care se presupune că învaţă elevi de toate religiile şi confesiunile, nu au ce căuta icoanele unui cult anumit, iar ceilalţi credeau că în formarea unui om e esenţial ca el să deprindă şi în şcoală valorile religioase, atît de năpăstuite pe vremea comuniştilor. 

Povestea a stîrnit o discuţie chiar în redacţie. Cei mai mulţi dintre colegi au ajuns la ideea că, dincolo de povestea acelui cabinet de religie, într-o instituţie publică nu-şi au locul simbolurile religioase. Şi atunci am realizat că şi la noi, în redacţia acelui post, instituţie publică, laică şi internaţională fiind, pe un perete era un crucifix. Păi, e bine că e acolo sau nu? Nu, au zis unii, mergînd pe firul discuţiei de mai înainte. Atunci ar trebui să-l dăm jos, a zis altcineva. Cine-l dă jos? Brusc, s-a lăsat tăcerea. Fiecare şi-a amintit că are cîte ceva de făcut. Crucifixul a rămas pe perete pînă la închiderea biroului. 

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

imelda staunton netflix jpg
EXCLUSIV Imelda Staunton, regina din „The Crown“: „Elisabeta a fost mai înțelegătoare cu Prințesa Diana decât ne dăm seama“
Într-un interviu exclusiv pentru „Weekend Adevărul“, Imelda Staunton, cea care a preluat interpretarea vârstei a treia a Reginei Elisabeta, povestește cât de complicat a fost de însușit o perioadă neagră din existența Coroanei.
Irene Cara FOTO Profimedia jpg
Actrița și cântăreața Irene Cara a fost găsită moartă în casă. Rolurile care au făcut-o celebră
Interpreta din filmele "Fame" şi "Flashdance" avea 63 de ani și a murit în casa ei din Florida. Nu se cunosc deocamdată cauzele decesului ei.
Franta Danemarca FOTO EPA EFE jpg
Franța-Danemarca. Știm care este prima echipă calificată în optimi
Echipa națională a Franţei a jucat cu selecționata Danemarcei, sâmbătă, pe Stadium 974 din Doha, în Grupa D.

HIstoria.ro

image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.
image
Războiul Fotbalului: Meciul care a declanșat conflictul armat dintre El Salvador și Honduras / VIDEO
În istorie sunt consemnate tot felul de conflicte, pornind de la motive mai mult sau mai puțin întemeiate: pentru teritorii, pentru bogății, pentru glorie, pentru onoare, pentru amor... Iată însă că atunci când două națiuni sud-americane, Salvador și Honduras, au ajuns să se războiască, printre motivele conflictului s-au regăsit și niște partide de... fotbal.