City break la Roma

Publicat în Dilema Veche nr. 673 din 12-18 ianuarie 2017
City break la Roma jpeg

Perioada dintre Crăciun și Anul Nou e un fel de limb dantesc. Un teritoriu nedefinit, dar numai bun pentru ceea ce se cheamă city break. Să fie Roma, că-i mai cald și oricum toate drumurile (low-cost) duc acolo. Chiar și cel al fetiței de pe scaunul din față al avionului, care, între două reprize de tuse infernală, cînd în sfîrșit poate vorbi, își întreabă tatăl dacă atunci cînd n-o să mai aibă roșu în gît, ci verde, o să fie bine. Părintele îi explică, pe un ton cît se poate de serios, că gîtul nu-i semafor.

Mai încolo cu cîteva locuri stă o călugăriță pitică. De ce n-ar fi pinguin? După aterizare, descoperim întregi colonii de asemenea „pinguini“ în două culori, cu sau fără ochelari, cu mers mai mult sau mai puțin bălăbănit, care străbat culoarele aeroportului trăgînd în urmă trolere dreptunghiulare. Trag la soarele Vaticanului.

La scara autobuzului Ciampino-Termini ne întîmpină o cerberiță prost dispusă. Cere biletele numai cînd are chef și lasă pasagerii să urce doar cînd vrea. Noroc că nu conduce ea autobuzul.

De la Termini, cu doar cîte un rucsăcel în spate, străbatem pe jos jumătate de Roma, la o oră la care mulți locuitori nici nu s-au trezit. Lîngă gară, în Santa Maria degli Angeli e dei Martiri, bazilică ridicată după planurile lui Michelangelo, nu mai găsim pendulul de acum cîțiva ani, dar statuia lui Lucifero e în continuare la locul ei. În biserică… Ca o întrebare. În cîteva zile, Roma noastră ne pune nenumărate întrebări.

De exemplu, ce legătură poate fi între gondolieri și gunoieri? În Piazza del Quirinale, în soarele blînd al iernii romane, sprijinit de balustrada de piatră de unde se deschide perspectiva asupra orașului, un gunoier bătrîn fredonează liniștit o canțonetă. Ca un gondolier.

Dar de ce Roma n-are blocuri de sticlă? De ce n-are mall-uri imense și colorate? De ce sînt atîtea mici prăvălii, ateliere de cizmărie, tapițerie, tîmplărie, lăcătușerie, marochinărie, pictură, antichități? Cum se poate, în epoca globalizării și a marilor corporații, ca atîția mici meseriași să aibă mereu de lucru?

Cum de mai poți avea surprize prin magazine? Cum poți găsi mărci de care n-ai auzit niciodată?

De ce pînă și supermarket-ul Carrefour arată nestandardizat, ca un fel de peșteră cu bunătăți, cu brutar într-o nișă, cu bucătar de salate în alta, cu măcelar în fund?

Cum e posibil ca la templul lui Romulus din Fori Imperiali să existe o ușă din bronz construită în anii 300 și a cărei încuietoare originală să funcționeze și astăzi, după mai bine de 1700 de ani? Ce au clanțele și broaștele noastre de nu țin nici zece ani?

Și cum de stau portocalele în pomi la vremea asta, ba chiar încă unele nu-s tocmai coapte? Cică se coc pe la sfîrșitul lui ianuarie.

Nu cumva termopanele albe pe care le vedem pe culoarul ce duce din bazilica San Pietro către muzeul tezaurului de la Vatican ar putea da apă la moară preoților de la noi, cei bucuroși să-și modernizeze bisericile vechi de secole cu termopane?

Pe lîngă „statui“ și lăutari stradali (uneori cîte un întreg taraf românesc), oamenii fără capete care se mișcă, vorbesc și fac poze cu turiștii sînt foarte la modă. Cum trăiesc fără cap?

De ce e posibil ca o înghețată la cornet cu doar două cupe să coste 18 euro într-o gelaterie, fie ea și celebră, lîngă Piața Spaniei?

Cum stau pescărușii atît de aproape de oameni?

Ce fel de iarnă e aia cu aproape 20 de grade la prînz și minus 2 dimineața?

Cum se merge cu pătura pe picioare într-un scuter?

De ce sînt atîtea femei taximetriste? Chiar în ciuda acestei proporții, cum se poate ca (și la ei) aceeași cursă cu taxiul să coste o dată 11 euro și altă dată 27 de euro?

În ce fel acționează dispozitivele de securitate intimidante, desfășurate pe lîngă toate obiectivele turistice importante și prin locurile aglomerate? Nu doar polizia și carabinierii, ci militari de la diverse arme, în uniforme de camuflaj, cu beretă, cască sau pălărie cu pană, cu puști automate mari și negre, ținute la vedere, uneori cu țeava îndreptată amenințător spre trecători, alături de transportoare militare pe care scrie: Operazione strade sicure. Știm, desigur, e primejdia terorismului. Dar cum ar putea folosi militarii armamentul acela pe străzile pline de oameni pașnici, fără ca totul să se transforme într-o operazione de curățare în masă? Patrulele astea mixte funcționează din 2008, grație unei legi de pe vremea lui (evident) Berlusconi. Pentru liniștirea populației? De bună seamă. Și ei iubesc parada.

Mai presus de toate însă, planează întrebarea cum de-au reușit italienii să facă atîtea case, biserici, palate, sculpturi, picturi și alte frumuseți. Timpul lor a fost mai lung decît al altora?

Iar ca de fiecare dată, la Roma apare confirmarea deplină că de acolo se trag mulți dintre ai noștri. Chelnerii, șoferii, portarii, vînzătorii, hoții și escrocii, cu siguranță. Și e clar că la ei sînt toate originalele.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Viktor Orban FOTO EPA-EFE
Ungaria nu va susține noile sancțiuni împotriva Rusiei. Condiția pusă de Viktor Orban
Ungaria se va opune noilor sancțiuni planificate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, dacă acestea conțin sancțiuni în domeniul energiei, a declarat joi șeful de cabinet al premierului Viktor Orban.
Profesoara tipa la elev FOTO Shutterstock
Învățătoare din București, înregistrată țipând la elevi: „Analfabetă! Ești varză! Școală îți trebuie, nu înot!”
Mama unui copil de la Școala nr. 79 din București o acuză pe învățătoare că își umilește și jignește constant elevii. Aceasta a adunat și înregistrări audio în care dascălul ridică tonul la copii și îi face „analfabeți” sau „mincinoși”.
Refufiati ucraineni FOTO EPA-EFE
România și alte state membre UE și NATO condamnă deportarea forțată a cetățenilor ucraineni în Rusia
Zece state membre UE și NATO, printre care și România au semnat o declarație comună prin care condamnă acțiunile Federtației Ruse privind deportarea cetățenilor ucraineni în Rusia.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.