Citire şi lectură

Publicat în Dilema Veche nr. 657 din 22-28 septembrie 2016
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Bine zicea cronicarul cel de atîtea ori citat, „că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decîtu cetitul cărţilor“. Citiţi, citaţi, citiţi… Alt cronicar de mai deunăzi, pesimist o vreme, optimist mai apoi, ne spune altă „vorbă memorabilă“. I-ar fi zis-o, la rîndu-i, o bătrînă la care stătea în gazdă după încheierea studenţiei. Intrigată, proprietăreasa, să-l vadă pe tînărul chiriaş, om cu pretenţii de seriozitate, tot timpul cu cartea în braţe, nu şi-a mai răbdat inimii să-l întrebe: „Tot mai înveţi, maică?“ Că nu e alta mai cumplită caznă… „Pentru majoritatea oamenilor“ – ar fi descoperit mai tîrziu Călinescu – „citirea nu e o plăcere, ci «învăţătur㻓. În termenii „babei“: „Citea şi lua aspirină, lua aspirină şi citea“.

Că cititul e apanajul „omului învăţat“ e o idee veche şi îndărătnică. Vremurile au mai încercat s-o schimbe. Asociem îndeobşte cititul cu cartea, obiect de cultură cu coperţi şi indice de catalog în biblioteci, obiect de cult simbolic faţă de care restul citibilului păleşte resemnat. Şi totuşi, cred specialiştii, „revoluţia lecturii“ s-ar fi petrecut, prin veacul al XVIII-lea în Europa occidentală, odată cu răspîndirea vertiginoasă a gazetei. „Lectura extensivă“ ia locul treptat „lecturii intensive“, citirii repetate a unui număr restrîns de scrieri, la rigoare, a uneia singure, Biblia. „Unele cărţi sînt făcute spre a fi gustate, altele înghiţite şi numai puţine spre a fi rumegate şi mistuite“ – avertiza Francis Bacon într-un eseu despre învăţătură, explicînd metafora nutritivă: „Adică unele cărţi trebuie cetite doar în parte; altele cetite fără prea multă osîrdie, iar numai cîteva se cuvin cetite în întregime, cu multă luare-aminte şi sîrguinţă.“

Paradoxul este că evadarea cititului din mănăstiri sau din universităţi, din mohorîte încăperi de studiu renascentine, ticsite cu retorte şi semne zodiacale, sau din luxuriante cabinete de lectură şi de „curiozităţi“ ale barocului şi invadarea vieţii de zi cu zi de către insistenţele citibilului – mai nou, şi pe ecranele de PC – n-au produs cîtuşi de puţin o omogenizare a formelor şi a virtuţilor lecturii, ci, dimpotrivă, o şi mai mare polarizare a acestora. Apariţia şi proliferarea gazetelor ar fi dat, se spune, impulsul formării primelor societăţi de lectură, iniţial simple asocieri în vederea cumpărării şi citirii mai ieftine a cîtorva publicaţii. La rîndul lor, societăţile de lectură ar fi inventat forme de organizare internă care anticipau, in nuce, funcţionarea societăţilor democratice. Astăzi vorbim de accesul la informaţie, în principal scriptică, ca o condiţie esenţială a democraţiei. Şi tot astăzi pare să avem nevoie, din cînd în cînd, de doi termeni diferiţi pentru aceeaşi activitate: „lectură“ şi „citit“.

Cred că am moştenit, în vremurile moderne, mai toate contrarietăţile încercate de „antici“ în legătură cu umblatul cu cărţile, adăugîndu-le un surplus de fărîmiţare, de pitoresc şi de derută. Nu scapă mai nimeni de învăţarea cititului, dar continuăm să credem în mitologia „savantului“, a „şoarecelui de bibliotecă“, a lui homo contemplativus rătăcit printre bucoavne, în sublim sau în grotesc, de la normalitatea lui homo activus. Ne năucesc viziunile borgesiene ale bibliotecii-labirint ce conţine toate textele scrise sau nescrise vreodată, asociind ingenuu spaimele „epocii informaţionale“ cu metafora medievală a „universului-carte“, ce-şi aşteaptă „descifrarea“ tainelor. Şi nu uităm să ne scîrbim de Autodidactul lui Sartre. Ne încăpăţînăm să gîndim „universul cărţii“ ca pe o lume aparte, căreia îi acordăm, după caz, preţuire evlavioasă, enervare sau surîs condescendent. Persistăm în convingerea că cititul fără constrîngere îi face pe oameni mai buni, mai înţelepţi sau mai frumoşi şi nu ne săturăm să inventariem dovezile contrare. Avem, ca pe vremea lui Montaigne, a lui Francis Bacon sau a lui Robert Burton, erudiţi obtuzi şi meschini, cărturari bezmetici – „are minte multă, dar nu-i toată bună“ s-ar fi zis chiar despre Iorga – în cutare împrejurări sau pur şi simplu. Virtuoşi în arta citatului pilduitor se dedau cu voluptate neînţelegerilor elementare. Inşi tobă de carte îşi arată cu nonşalanţă malformaţiile resentimentare, răutăţile inhalate din praful bibliotecilor. Teratologia lecturii ba îngrozeşte, ba e primită cu o ridicare din umeri: sminteli inofensive. Donquijotismul cufundării în lumea cărţilor şerpuieşte printre medii şi straturi sociale, înţeles şi preţuit în fel şi chip. Pentru unii, „spune-mi ce citeşti ca să-ţi spun cine eşti“ e literă de Evanghelie. Pentru alţii, simplă fandoseală. „Lecturile“ fac subiectul unor departajări sociale şi profesionale dintre cele mai întortocheate. Ştiu de doctori care conduc cenacluri literare cu participarea pacienţilor, în spitale unde unii operează, iar alţii sînt operaţi. Am observat la mulţi profesori de română că se consideră diferiţi de colegii lor de alte materii, privindu-se ca pe „oameni de cultură“, iar pe ceilalţi mai degrabă ca pe un fel de „funcţionari didactici“. Autopercepţia, individuală sau de grup, e uneori jalnic dezminţită.

Lectura, cu îndărătnicia ei faţă de criteriile generale, seamănă suspect cu un fel de destin, amestec incontrolabil de predeterminat şi de aleator. 

Liviu Papadima este profesor de lite­ra­tură română la Facultatea de Litere, pro­rec­tor la Universitatea București; coautor al manualelor de limba și literatura româ­nă pentru liceu, apărute la Humanitas Edu­ca­țional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.