Cîteva lecţii ale mării

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Cîteva lecţii ale mării png

Am petrecut noaptea la ancoră, pe velier, cu micul nostru echipaj de șase persoane, într-un golf al peninsulei Attica, așa cum am povestit săptămîna trecută. Dis-de-dimineață facem baia de rigoare în mare, bucurîndu-ne de confortabila platformă rabatabilă, cu scară, de la pupa yachtului. Urcăm barca de serviciu înapoi pe punte, pornim instrumentele de navigație și mașina. Ridicăm ancora (pentru prima oară în viață nu folosim formula asta la figurat) chiar înainte de micul dejun, ca să nu cumva să ne obișnuim cu plecările tîrzii, așa cum am făcut la Atena. Rugăm să fie închise toate hublourile și chepengurile și, de asemenea, să fie amarate lucrurile de prin cabine, așa cum scrie la carte, dar nu verificăm și dacă „ordinul“ e respectat. Fetele ne servesc masa pe punte în timp ce ieșim din golf. În față avem strîmtoarea dintre capul Sounion și mica insulă privată Patroklos și hotărîm că e mai sigur și mai simplu să nu întindem pînzele pînă dincolo de ea. Marea e aproape fără valuri și terminăm în liniște micul dejun cu timona pusă pe pilot automat (avem și așa ceva).

La un moment dat, de jos din bucătărie, fetele aud alarma și, privind instrumentele, încep să strige că a scăzut brusc adîncimea. Și la timonă aparatele încep să piuie enervant. Indică mai puțin de un metru adîncime. Trag de cîrmă aiurea, fără să știu ce ar trebui să evit. Ce să fie acolo, în mijlocul mării? O epavă, un țanc de piatră? O balenă? Pînă cu o secundă în urmă erau 55 de metri. Pentru o clipă strîngem din umeri, așteptîndu-ne la cine știe ce izbitură. Îmi amintesc însă ce ne-a spus Ovidiu la școală. Cînd adîncimea depășește raza obișnuită a sonarului, acesta poate da asemenea erori. Evident, asta s-a și întîmplat. Încerc să explic fenomenul repede și convingător, să liniștesc perechile de ochi speriați care mă privesc. Dar abia ne revenim, că în apropiere apare un yacht imens, cu motor, tipul Abramovici, care merge cu o viteză incredibilă, de nesimțit, și lasă în urmă o cocoașă de spumă albă. Ocolim spre dreapta și vedem valul care vine perpendicular spre noi. Ne ținem bine. Nu e de închipuit că un vapor poate forma un val care chiar să-ți pună probleme la o distanță de vreo două-trei sute de metri. Ei bine, prova noastră se scufundă cu totul în acel val care mătură puntea din față. Găsind acolo un chepeng neînchis, valul intră direct în cabina băieților, udînd cearșafurile, saltelele și hainele împrăștiate pe pat. O lecție pentru nerespectarea unei reguli (care va deveni sfîntă pe mai departe).

Trecem prin strîmtoare și la capătul ei, spre babord, apare în sfîrșit templul lui Poseidon. Impresionant cum îl știam și de pe uscat. Ne închinăm creștinește zeului și-l rugăm să ne aibă în pază cîtă vreme ne vom zbengui pe domeniile lui. Cîți navigatori n-or fi făcut ca noi în cele aproape 2500 de ani de cînd există acel templu… Vrem să dăm drumul focului. Deschid siguranța fungii și mă trezesc că parîma îmi fuge prin palmă, încingîndu-mi pielea. Focul scapă liber și începe să fîlfîie periculos. Iar am greșit. Unu, iar n-am orientat prova în vînt, doi, nu mi-am pus mănușile. Trei, însă – întețirea bruscă a vîntului chiar în acel moment, adică imediat ce am trecut prin fața templului – n a ținut de noi. Pare că zeul ne-a răspuns la salut. Dar există și o altă explicație pe care probabil că o știau și cei care au construit templul în acel loc. La marginea Atticii se schimbă vînturile. Odată ce treci de capul Sounion, adăpostul oferit de continent dispare, iar vînturile puternice dinspre nord pot să-ți rupă pînzele dacă nu ești atent.

Una dintre cele mai cunoscute legende antice grecești spune că în locul acesta, de pe stîncile capului Sounion, s-a aruncat regele Egeu cînd a văzut întorcîndu-se corabia fiului său Tezeu care plecase să-l omoare pe Minotaurul din Creta. Pînzele negre ale corabiei erau semnul înfrîngerii și deci al morții lui Tezeu. Eroul învinsese Minotaurul, dar uitase să-și schimbe pînzele, ceea ce pentru tatăl său a fost fatal. De atunci, în memoria regelui Egeu, marea s-a numit Egee. În fața noastră sînt primele trei insule din arhipelagul Cicladelor: Kea, Kythnos și Serifos. Kea se vede în zare, Kythnos e abia bănuită, iar Serifos încă nu se zărește. Cicladele, nu mai puțin de 220 la număr, dintre care doar 24 locuite, formează un fel de cerc (de unde și numele) în jurul insulei sacre Delos, considerată în mitologia greacă locul unde s-a născut Apollo.

Vîntul din travers e puternic, la rafală atinge 30 de noduri. Cu două treimi ale focului deschise, depășim 7 noduri, condiții în care nu îndrăznim și nici nu avem nevoie să deschidem și randa. Velierele din jur procedează la fel. Marea nu e chiar furioasă, dar e bine agitată. Valurile ating doi metri. Ruliul e considerabil, dar răul de mare e aproape inexistent, spre deosebire de ziua precedentă cînd, deși valurile erau mai mici, mai mulți ne-am plîns, pe rînd, de ușoare grețuri. Explicația e că atunci a fost tangaj (mișcări în față și-n spate), care-i mai greu de suportat decît ruliul (din stînga în dreapta). Și poate că ne am mai și obișnuit. Lucrurile neamarate se împrăștie prin salonul de jos. Ușile neasigurate ale dulapurilor se deschid. Pe jos apar și ceva fructe și legume care fuseseră pe masă. Fetele încearcă pe rînd să coboare să facă ordine. Dar cînd deschid cîte un dulap ca să pună hainele acolo, ies afară și cele dinăuntru, iar la următoarea mișcare a vasului riscă să intre ele însele în dulap. Din cockpit, noi, băieții, care vedem eforturile astea prin tambuchi, ne amuzăm copios, ca niște nenorociți. Zicem că fetele vizitează dulapurile. În cele din urmă ajung și ele la concluzia că e mai bine să revină pe punte, în locuri mai stabile. Altă lecție. Radu ține cîrma deja de cîteva ore, „păcălind“ valurile înalte cu ceva abilitate.

Destinația noastră n-a fost stabilită de la început. Cum vîntul ne poartă mai bine către Kythnos decît către Kea, ne lăsăm în voia lui. Să fie Kythnos!

Foto: Andrei Manolescu

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Nicolae Balcescu jpg
Satira de excepție a lui Nicolae Bălcescu despre corupția din România. „Neam de curci” VIDEO
De Ziua Națională a României, Antena 1 a difuzat emisiunea „România, Râzi cu RoaST!”, în cadrul căreia un actor cunoscut l-a interpretat pe marele istoric Nicolae Bălcescu.
Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.