Cît mai costă solidaritatea? Cu cît se mai vinde tupeul?

Publicat în Dilema Veche nr. 588 din 21-27 mai 2015
Obrăjorii rumeni ai moralei jpeg

Recent, Organizaţia Naţiunilor Unite a lansat un apel de urgenţă pentru strîngerea unui fond special, destinat ajutorării victimelor cutremurelor din Nepal. Suma estimată pentru asigurarea unui strict necesar pornirii unei campanii eficiente de asistenţă umanitară e în jur de 415 milioane de dolari. Banii ăştia n-au nici o legătură cu pagubele materiale. Acolo e altă poveste, iar cifrele sînt ameţitoare. Evident, asta nu înseamnă că suma destinată intervenţiei rapide e una neglijabilă. Campania de asistenţă umanitară e un soi de prim-ajutor, care ar trebui să sosească, normal, la foarte scurt timp după producerea unui cataclism. Banii aceştia, sau valoarea lor, ar trebui să se traducă în alimente, corturi, spaţii de cazare pentru sinistraţi, medicamente, puncte de prim-ajutor, misiuni de salvare în spaţii greu accesibile, iar lista poate continua mult şi bine, în funcţie de lucrurile concrete care se petrec în teren.

Cîteva cifre seci: 2,8 milioane de sinistraţi. Mai mult de 70.000 de locuinţe distruse complet, iar cifra creşte de la zi la zi. În jur de 4,2 milioane de oameni au nevoie urgentă de apă şi de asistenţă sanitară. 3,5 milioane de oameni au nevoie de alimente, iar 1,4 milioane dintre ei au prioritate absolută, pentru că situaţia lor este alarmantă. Toate astea se petrec într-o ţară în care guvernul e complet depăşit de dimensiunile catastrofei, iar sistemul – bîntuit de corupţie şi de lipsă de încredere – nu reuşeşte să fie un partener eficient pentru puţinii care s-au grăbit să ajute.

Ei bine, deocamdată, suma necesară intervenţiei umanitare e foarte departe de a prinde un contur încurajator. Lumea nu s-a înghesuit deloc să sară în ajutorul nepalezilor. Şerpaşii nu sînt interesanţi, cîtă vreme nu cară bagajele glorioşilor alpinişti, porniţi să se lupte cu crestele Himalayei. Nepalul a devenit, ca orice catastrofă care se cronicizează în emisiunile de ştiri, o rubrică banală. Avalanşa care a făcut victime în tabăra de bază, de la poalele munţilor, şi-a luat, şi ea, cota de piaţă din expunerea masivă la televizor. Iar acum, supravieţuitorii celor două cutremure au de luptat cu concurenţa altor ştiri tari.

Numărul de refugiaţi africani care iau cu asalt Europa creşte de la zi la zi, iar gestionarea acestui fenomen devine extrem de dificilă. Povestea cu refugiaţii loveşte şi în Asia, unde cîteva state afirmă răspicat că nu primesc azilanţi, pentru că abia se descurcă sub valul problemelor propriilor cetăţeni. Între timp, un număr neprecizat de ambarcaţiuni ticsite cu refugiaţi plutesc în derivă – abandonate de traficanţii de fiinţe umane – pe mările de printre insulele alea paradiziace, unde se odihnesc turiştii occidentali. Forţele ISIS dau tîrcoale pe la Palmyra, ameninţînd unul dintre cele mai preţioase situri arheologice ale omenirii. În Burundi, lovitura de stat a eşuat, dar tensiunile continuă. Fostul preşedinte al Egiptului e condamnat la moarte. Un tip din America dă o veste bombă. Omul pretinde că ar fi reuşit să preia, în zbor, controlul unui avion plin cu pasageri, în timp ce el se afla în faţa computerului de acasă.

Toate ştirile astea fac în aşa fel încît povestea cutremurului din Nepal cade, în fiecare zi, cîte o poziţie, în desfăşurătorul emisiunilor de ştiri de la marile televiziuni ale planetei. Ca toate catastrofele din anii recenţi ai nebuniei media pe care o trăim, şi cea din Nepal se stinge repede, sub ştiri mai proaspete şi, firesc, sub veşti mai aproape de pielea fiecăruia dintre noi. Un cinism involuntar, o mecanică sufletească implacabilă, ambalată în cuvinte mari şi imagini spectaculoase, defilează pe catwalk-ul celei mai evoluate idei de civilizaţie contemporană. Ştirile se autodeclară, la toate televiziunile, drept „spectacol“.

Evident, cînd auzi cuvîntul ăsta, deşi eşti o fiinţă a timpului tău – şi ştii să faci diferenţa între realitate şi ficţiune –, te uiţi la tot ceea ce vezi ca la o reprezentare, şi nu ca la o formă de comunicare a unor fapte reale. E… un show. Şi nu dă bine să te emoţionezi la show-uri. Dimpotrivă, trebuie să te comporţi ca adolescenţii de pe vremuri, care dădeau probe de bărbăţie rîzînd de sperieturile fetelor, prin sălile de cinema în care rulau filme horror.

Masacrarea celor 147 de studenţi kenyeni a ajuns să ocupe prim-planul ştirilor doar după ce reţelele de socializare au urlat, cît le-au ţinut serverele, că este cumplit şi revoltător să ignori o asemenea monstruozitate. Nenorocirea e că, şi în cazul ăsta, natura profundă a catastrofelor, şi esenţa îngrozitoare a masacrelor sînt mai puţin importante decît prezentarea lor la ştiri. A fi la ştiri e dezideratul absolut. Portretistica disperării – atît de sofisticată şi estetizată de talentele marilor fotoreporteri moderni – se mută în teritoriul artei, stabilindu-şi domiciliul stabil în zona creaţiei. O femeie împuşcată în gît, în timpul unei manifestaţii de protest, nu mai e – în primul rînd – un fapt îngrozitor şi revoltător, ci o fotografie senzaţională, surprinderea unui moment crunt, farmecul păstrării pe un suport fizic a unei fracţiuni de secundă care a fugit din realitate şi s-a instalat într-o expoziţie. Dar cine zice că o expoziţie nu e realitate?

Faptele îngrozitoare nu mai produc, în primul rînd, emoţii profunde, revolte, acţiune, reacţii de respingere, ci frisoane estetice. Nepalul, ţara şerpaşilor, a pieţelor ieftine şi a pozelor demo, nu are succes în topurile solidarităţii. Între timp, la altă scară, în România, un jurnalist-cavaler al dreptăţii, autodenunţat ca fost ofiţer acoperit, cere acum donaţii, să-şi facă o televiziune pe Internet. Fascinant, stimaţi telespectatori! Fascinant!

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

politisti
Rămânem fără polițiști. Locurile la Școlile de Agenți, neocupate. SNPPC: „Puteți stinge lumina!“
Pentru prima dată în istorie nu se vor ocupa locurile la Școlile de Agenți de Poliție din MAI. Semnalul de alarmă este tras de SNPPC, în condițiile în care nici posturile cu încadrare din sursă externă nu au prezentat interes.
mic dejun foto pixabay
Două obiceiuri de dimineață care afectează sănătatea organismului
Sănătatea stomacului nostru este vitală, iar mai mulți experți susțin că oamenii își fac rău cu anumite obiceiuri.
niculae badalau foto marian iliescu
De ce cere DNA arestarea lui Bădălau. Culisele anchetei
Potrivit anchetei desfășurate de procurorii DNA, Niculae Bădălău s-ar fi folosit de funcția de la Curtea de Conturi pentru a obține contracte cu primăriile din Giurgiu și Teleorman pentru firmele pe care le deține.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.