Cîrpeala dă de lucru

Publicat în Dilema Veche nr. 578 din 12-18 martie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

Scriam nu demult despre senzaţia de trăinicie a lucrurilor pe care le vezi în Austria. Totul pare făcut să dureze zeci şi sute de ani, ideea de improvizaţie aproape că lipseşte. Prin comparaţie, în România improvizaţia pare la ea acasă. Pe tema asta am de spus o poveste. 

În urmă cu vreo cîţiva ani, nişte autorităţi locale au avut buna idee de a construi o piscină de cartier. Un loc pentru pregătirea unor viitori sportivi de performanţă, dar şi pentru agrementul locuitorilor din împrejurimi. Nu ştiu cum au decurs lucrările, dacă au respectat sau nu graficul stabilit, dar, la un moment dat, cu vreo doi ani în urmă, lumea a văzut ce a ieşit. Un frumos bazin acoperit, cu o apă albastră, care parcă te invita să sari în ea. La numai cîteva săptămîni de la deschidere, vizitatorii au avut o mică surpriză: unele capete de duşuri deja ruginiseră, altele nu mai existau. Cam tot pe atunci s-a observat că şi robinetele făcuseră piatră. După alte cîteva luni, s-a constatat că unii pereţi se înnegriseră de igrasie. Au fost chemaţi zugravii Costel şi Aurel, împreună cu meşteriţa Veta, care au intrat pe lîngă bazin cu scările lor stropite de var, apucîndu-se de reparaţii. Toată lumea s-a gîndit că, grăbiţi cu inaugurarea, constructorii n-au mai apucat să aplice şi straturile speciale antimucegai şi antiigrasie (normale în cazul unei piscine) şi că lucrul acesta a rămas de făcut abia după deschidere. S-a observat că meşterii mai montau din loc în loc şi plăci de faianţă. Nu era clar dacă ele fuseseră lipsă de la început sau se desprinseseră ulterior. 

Fără să fie prea iuţi, lucrătorii păreau totuşi perseverenţi. Săptămîni în şir au tot lucrat, reparînd ba ici, ba colo, cînd cu pensula şi bidineaua, cînd chiar cu şpaclul şi mistria. Uneori foloseau bormaşina, făcînd ceva zgomot şi praf. Chiar dacă operaţiunile au durat destul, nimeni nu s-a supărat. Lumea şi-a zis că micul deranj era, de fapt, ceva în folosul public, se lucra pentru îmbunătăţirea condiţiilor. Pe de altă parte, amestecul vizual dintre costumele de baie ale înotătorilor şi salopetele şi căciulile pestriţe ale zugravilor era de-a dreptul pitoresc. Discuţiile şi bancurile specifice meseriei se întreţeseau cu ţipetele copiilor care săreau în bazin. 

În sfîrşit, oamenii au terminat treaba. E adevărat, n-au reparat şi robinetele, n-au înlocuit şi capetele de duş ruginite sau lipsă (nici nu era domeniul lor), dar pereţii deveniseră din nou albi şi curaţi, iar porţiunile cu faianţă erau complete. 

Asta s-a întîmplat în momentul în care unele plăci care acopereau construcţia pe afară au început să se desprindă. Au apărut alţi meşteri să le studieze, să vadă ce se poate face. Totodată, în pereţii de pe hol au fost fixate foehn-uri, care pînă atunci nu existaseră. Odată cu apariţia lor, prizele din vestiare, pe care mamele copiilor de la cursurile de înot le foloseau pînă atunci frecvent pentru foehn-urile aduse în geantă, au fost acoperite cu bandă izolatoare ca nu cumva să se curenteze cineva. Lîngă duşuri au apărut apoi şi recipientele cu săpun. Din cînd în cînd (cam o dată pe săptămînă), erau umplute cu săpun lichid.

Managementul a continuat să se preocupe de îmbunătăţirea condiţiilor. La un moment dat, după vreun an de la inaugurare, a fost adus un automat pentru bilete de intrare şi abonamente. Problema era însă că nu dădea restul, iar dacă n-aveai bani potriviţi şi recepţionera nu te putea ajuta, trebuia să încerci să schimbi pe la alţi colegi de bazin sau să mai dai o tură prin oraş (pînă la cel mai apropiat magazin să tot fie vreo jumătate de kilometru). Aparatul mai avea un defect: uneori se reseta singur şi, pînă repornea, clienţii trebuiau să aştepte minute bune. Asta se întîmpla prin perioada în care au început să se strice foehn-urile. Tuburile de plastic prin care venea aerul se rupeau unul după altul. A fost însă mereu cineva care să le înfăşoare, de cîte ori a fost necesar, cu rînduri întregi de scotch. N-a ţinut mult, se rupeau din nou şi aerul cald ieşea peste tot, numai pe unde trebuie nu. Perseverent, managementul a început a le înlocui, pe rînd, cu aparate de un alt tip, aparent mai rezistente. Beneficiarii au descoperit că şi acestea aveau unele „toane“. 

Cînd robinetul de la chiuveta băieţilor s-a stricat şi el, a fost repede reparat. De atunci, pe ţeavă nu mai vine decît apă fierbinte. Asta în vreme ce, la duşuri, au fost instalate perdele. O bună idee, ca oamenii să aibă ceva mai multă intimitate. Era chiar la vremea la care prin vestiare a început să apară din nou igrasia.

Cînd nu e trăinicie, e nevoie de multă hărnicie. Dacă hărnicie n-ar fi, nimic n-ar fi.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Depeche Mode afiș turneu Foto depechemode.com jpg
Depeche Mode, concert la București în 2023. Este primul turneu mondial după moartea lui Andrew Fletcher
Depeche Mode anunță primele spectacole live după o pauză de cinci ani: turneul mondial „Memento Mori“, care începe pe 23 martie 2023, în California.
ADEVARUL LIVE 4 OCTOMBRIE  png
Diana Vasile, psiholog și psihoterapeut, despre cum să ne vindecăm de boli și nefericire, cu cât mai puține medicamente
Ce înseamnă noua normalitate și cum o înțelegem? Cum să trăversăm prin haosul perfect: războiul la granițele noastre, criza economică, explozia facturilor la energie, inflația, recesiunea?
Centrala nucleara de la Zaporojie FOTO Profimedia
Ucraina ar putea reporni două unități ale centralei nucleare Zaporojie, ocupată de ruși
Operatorul nuclear de stat ucrainean Energoatom ia în considerare o inițiativă de repornire a două unități de energie de la cea mai mare centrală nucleară din Europa.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.