Ciocnirea muștelor

Publicat în Dilema Veche nr. 851 din 30 iulie - 5 august 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

Trebuie să recunosc că, încă de la apariția ei, așa-numita „linie de demarcație Huntington” mi-a fost neplăcută. Cred că, dacă vrei, poți găsi oricînd argumente în favoarea acestei teorii, dar, în același timp, sînt convins că, la fel de bine, poți găsi și tot atîtea contraargumente. Mi-aduc aminte că pînă și Ion Iliescu a declarat la un moment dat că, de cîte ori au avut ocazia, românii au ales Europa, din care întotdeauna s-au considerat ca făcînd parte. Astăzi, te poți întreba pe bună dreptate de ce ar fi Ungaria (țară trecută de Huntington de partea „occidentală” a liniei) mai europeană sau mai atașată de valorile occidentale și democratice decît România (plasată la est de amintita linie). Știm bine ce probleme creează regimul lui Viktor Orbán în Europa. Celebra separație s-a făcut pe criterii religioase, dar ea nu împiedică România să fie în momentul de față un membru mai loial Uniunii Europene și alianței NATO decît vecina sa de la vest. Însă chestiunile de genul acesta nu par a fi niciodată stabile sau definitive, se pot schimba oricînd, depinzînd de permanentele oscilații politice. Limitele trasate de strategi și politologi nu sînt, în fond, decît niște creații subiective, care poartă amprenta propriilor lor orizonturi culturale, interese și impresii de moment. Criteriile după care sînt gîndite astfel de limite pot fi extrem de diferite și, în consecință, liniile de separație pot varia și ele extrem de mult. Din nefericire, dincolo de teorii, avem în istorie și exemple de nenumărate tratate care au fixat frontiere arbitrare, separînd în mod fizic țări, orașe, străzi, oameni și familii, fără nici o noimă.

Coborînd însă din înălțimile rarefiate ale analizelor geopolitice, în momentul de față mă preocupă o linie de separare cu totul nepolitică. De fiecare dată cînd traversezi Germania și Austria dinspre vest, pînă pe la Viena poți constata că, pe timp de vară cel puțin, parbrizul mașinii rămîne curat ca lacrima (chiar și la vitezele nelimitate de pe autostrăzile germane). Culorile pădurilor, dealurilor și cîmpiilor sînt foarte vii și proaspete. În Ungaria, în schimb, totul devine spălăcit și prăfos. Trecînd însă peste culori și alte impresii subiective, chiar și la viteze limitate, parbrizul începe să se umple de urmele concrete ale insectelor. În Ungaria, șoferul are nevoie de un gest în plus: trage frecvent de maneta prin care stropește parbrizul, încercînd de zor să evite obturarea completă a vizibilității. Un lucru pe care nu-l făcea în Germania sau în Austria. Borșul de pe geam pare să marcheze o nouă regiune în care a intrat. Mizeria asta continuă, evident, și în România. Cine doarme peste noapte la Arad va descoperi și cum automobilul se acoperă de un strat subțire de praf, ceva ce nu se întîmplă în Austria sau Germania. Un Huntington naturalist și nu politolog ar trage, poate, o limită de demarcație undeva între Viena și Budapesta: limita insectelor care se storcesc pe parbriz. Culmea e că linia cam coincide cu granița maximei extinderi a Imperiului Otoman din secolele al XV-lea și al XVI-lea, cînd Ungaria era pașalîc, iar Țările Române plăteau bir sultanilor. Cam tot pînă pe acolo s-a întins și teritoriul ocupat de sovietici după cel de-al Doilea Război Mondial. Te poți întreba, astfel, dacă nu cumva turcii au eșuat de două ori în fața Vienei, iar rușii s-au retras repede din zonă tocmai pentru că acolo nu mai erau muște, țînțari și alte tipuri de gărgăuni.

Asociat cu această chestiune, descoperi și că spre est, începînd din Ungaria, deși culorile peisajului pălesc, așa cum spuneam, miasmele se intensifică. Toaletele încep să capete iz. Aș spune că Austria are cele mai curate toalete din Europa, deși, dacă e să te iei după Thomas Bernhard, nu întotdeauna a fost așa (în 1985, scriitorul invoca, în romanul său Vechi maeștri, necesitatea unei „reforme a toaletelor” din Austria). Ei bine, dacă reforma a avut loc, cum se pare, ea s-a oprit în mod clar la granița estică. În Ungaria, rămîne întrucîtva similară doar taxa care se percepe în benzinării, 100 de forinți, ceva mai mică față de cei 50 de cenți din Austria (care acolo însă ți se returnează dacă și cumperi ceva). Fiindcă, spre deosebire de eurocenți, de forinți e mai greu să faci rost, de multe ori trebuie „să te descurci” cumva în țara lor sau să te ții pînă în România, unde condițiile sînt asemănătoare, dar măcar treaba e gratuită și nu e nevoie să te cauți prin buzunare de tot felul de monede.

În fine, linia de demarcație a curățeniei toaletelor de pe șosele o urmează destul de fidel pe cea legată de insecte, ceea ce mă face să cred că studiul ciocnirii civilizațiilor ar putea fi îmbunătățit printr-un studiu specific al ciocnirii muștelor de parbriz.

image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png
image png
Vechiul și noul Predeal
Pînă una-alta, în ciuda prețurilor la schi, stațiunea continuă să fie una foarte populară
image png
Frustrările care fac AUR posibil
Presa vorbește despre despre pensii speciale, dar evită, de multe ori, stînjenită, să discute despre corupția din mediul privat și averile gigantice apărute peste noapte.
image png
„Solidaritatea este sîngele care ține în viață proiectul Uniunii Europene”
Nu este de așteptat să se înlocuiască prea curînd regula unanimității cu regula majorității pentru asemenea decizii.
image png
Memorizare vs. gîndire critică?
Uitînd, desigur, că înainte de a fi critică, gîndirea trebuie să existe.
image png
Viciile unui muzeu inexistent
Dar asta e în America, care a fost scutită de experiența comunistă.
image png
Noi sîntem români! Prin delegație
Am constata atunci că noi sîntem patrioți doar prin delegație. Români prin delegație.
image png
Winston Churchill, cu istoria-n dinți
Nu știu exact ce te-ar putea face să îți dorești să cumperi o pereche de dinți falși de-ale lui Winston Churchill.
image png
Litleboi și istoria mare
Toți s-au speriat de bomba numită Little Boy.
image png
Legit
Asemenea cuvinte rezistă uneori mai bine, dar pot fi ușor abandonate și înlocuite, odată cu schimbarea modei lingvistice.
image png
Extrageri echitabile din urna digitală
Am vorbit cu mai mulți profesori despre cum se desfășoară procesul.
p 7 jpg
Noul și vechiul Napoleon
Napoleon a intrat în istorie și sub numele de „micul caporal”.
image png
Carnavalul Veneției
O caracteristică a celor costumați din cap pînă în picioare, intrați în rolul carnavalului, cum s-ar spune, mi s-a părut a fi înălțimea.
image png
Umbra FMI. La București
Managerii și antreprenorii își doresc ca o creștere a fiscalității să fie însoțită de reducerea cheltuielilor bugetare

Adevarul.ro

image
Soțul Dianei Șoșoacă: „Șeful MISA pe Europa”, care ar fi și „agent Mossad”, o consiliază pe senatoare
Dumitru Silvestru Șoșoacă a susținut într-un interviu acordat Digi24 că senatoarea este consiliată de un „șef MISA”, care ar fi și „agent Mossad” și care vrea să îi distrugă cariera politică. Soțul senatoarei este convins că trebuie să intre în lupta politică.
image
„Mica Asie” de la curbura Carpaților. Mai mulți nepalezi s-au stabilit și și-au întemeiat familii în România VIDEO
Mulți asiatici sosiți la muncă în România visează să devină cetățeni ai țării noastre, pe care o consideră sigură pentru viitorul copiilor. În Buzău există deja o comunitate de nepalezi, care și-au adus aici familiile. Un cuplu chiar a adus pe lume o pereche de gemeni, la maternitatea din oraș.
image
Coșmarul celor trei fete din Arad violate de tatăl lor ani de-a rândul. Bărbatul se pretinde pastor neoprotestant
Opt ani de zile o tânără din Arad a trecut prin cele mai mari traume, deoarece era bătută și violată de tatăl ei, care se autointitula pastor neoprotestant. La fel au pățit și alte două surori ale fetei.

HIstoria.ro

image
America la firul ierbii
În mijlocul unei seri ploioase de toamnă târzie, unul dintre punctele de trecere a frontierei dintre Canada și SUA pare intrarea spre Tărâmul Făgăduinței. Din întunericul șoselei răsare, la un moment dat, o cascadă de lumini – mai întâi duty free-ul canadian, apoi uriașele litere luminate care compu
image
Dezertarea la ruși a ofițerului Emil Bodnăraș, anunțată în presa interbelică
Joi, 3 martie 1932, cele trei mari cotidiane ale momentului – Universul, Curentul și Dimineața – publică într-una din paginile de interior o știre primită de la Iași despre dezertarea în Rusia sovietică a unui ofițer român se artilerie.
image
Cum a revenit Emil Racoviță în România?
La câțiva ani după revenirea din expediția de la Polul Sud, care l-a făcut celebru, viața și cariera omului de știință Emil Racoviță au luat o nouă turnură: interesul pentru organismele marine a fost înlocuit de cel pentru studiul faunei subterane.