Cine se scoală de dimineață?

Publicat în Dilema Veche nr. 778 din 17-23 ianuarie 2019
Cine se scoală de dimineață? jpeg

Ora opt pentru trezire mi s-a părut întotdeauna a fi cea mai firească, măcar teoretic (tot așa cum firesc mi se părea ca viața unui om să se întindă pe durata unui secol). Cu timpul, am învățat că totul e relativ. Oamenii arareori se scoală chiar la opt fix, tot așa cum foarte rar ating suta de ani. Rămînînd la ora de trezire, lucrurile sînt mai complicate decît pot părea. Specialiștii observă că ea e determinată social și nu biologic. Adică, de obicei, te scoli în funcție de ora la care începi serviciul, școala, grădinița.

În vremea comunismului, școlile, atunci cînd nu era vorba de programul de după-amiază, începeau la opt sau la șapte și jumătate. La țară, lumea se trezea cam odată cu răsăritul soarelui, iar cei care făceau naveta, chiar mai devreme. La orașe, serviciile începeau la ora opt cel tîrziu, dacă nu cumva la șapte sau la șapte și jumătate. Numai șefii ajungeau la birouri la nouă sau, rarisim, la zece. Mi-aduc aminte cînd trebuia să ajung la șapte dimineața în Piața Chibrit, unde aveam serviciul în 1990. Iarna, mai ales, era de-a dreptul teribil.

Am impresia că pe undeva exista o legătură între opresivitatea unui regim politic și orele la care populația era obligată să se trezească. Cu cît o țară trecea printr-o epocă mai întunecată din punct de vedere politic (sau era mai slab dezvoltată economic), cu atît era mai matinală. Mai ca la armată, adică. Nu știu dacă există vreun studiu care să fi cercetat lucrurile astea. Dar aici se suprapune și o chestiune istorică, legată evident de progresul științific și tehnologic. Cînd nu exista curent electric, iluminarea se făcea într-un mod mai complicat, iar oamenii încercau să profite la maximum de lumina naturală.

George Washington, de exemplu, se trezea, de regulă, odată cu răsăritul soarelui (vara era înainte de ora șase), mînca ceva frugal, apoi călărea dînd ocol proprietății sale de peste trei mii de hectare din Mount Vernon, iar pe la ora șapte dimineața se întorcea acasă pentru a-și lua breakfast-ul împreună cu familia. Părintele națiunii americane se retrăgea în dormitor la ora nouă seara. Programul general în lume era cu totul altul.

Cînd am fost în Statele Unite, pe la începutul anilor ’90, în prima dimineață m-am trezit înainte de ora opt, curios nevoie mare să descopăr orașul care nu doarme – New York-ul. Gazda a încercat să mă tempereze, dar n am ascultat-o și, cînd am ieșit pe stradă, am fost mirat să constat că, pe la opt și jumătate, orașul încă dormea. Obloanele de tablă ale magazinelor, pline de graffiti, erau lăsate, mașinile de pe străzi erau rare, exemplare active fiind doar cei care făceau jogging și homleșii care începeau să iasă din culcușurile lor.

Pe vremea aceea, Bucureștiul nostru era încă destul de matinal, dar, între timp, se pare că am reluat și noi exemplul burghez, occidental. În afara anumitor servicii publice sau a spitalelor, lucrurile s-au mai relaxat. Școlile însă încep, de regulă, tot la ora opt. Ei bine, studii făcute în Statele Unite au relevat faptul că așa numitele ritmuri circadiene sînt diferite la adolescenți față de adulți. La unele licee din Seattle s-a experimentat începerea cursurilor cu o oră mai tîrziu, adică la 8,50, față de 7,50. Monitorizîndu-se somnul elevilor, s-a constatat că durata acestuia a crescut, în medie, cu peste o jumătate de oră la cei care începeau școala mai tîrziu. În plus, acestora li s-au redus în-tîrzierile și absențele, iar performanțele școlare au crescut, în general, cu un procent semnificativ. Acum, Academia Americană de Pediatrie recomandă liceelor să nu înceapă cursurile mai devreme de opt și jumătate. Adolescenților se pare că le priește să se trezească ceva mai tîrziu. Lucrurile nu stau însă neapărat la fel și pentru adulți sau copii. Îmi vin în minte cugetările unui adevărat boier – Alexandru Paleologu –, care își amintea că în tinerețe se scula foarte tîrziu, lucru pe care ulterior a ajuns să-l considere total greșit și neproductiv. Spunea că, după o vîrstă, a ajuns să aprecieze „limpezimea dimineților“, pe care în tinerețe și le petrecea dormind. Iată însă că din studii științifice reiese că adolescenții au motive biologice să nu prea iubească zorii zilei. Și aș observa că tot ei sînt printre primii revoltați de matinalitatea dictaturilor.

Foto: wikimedia commons

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.