Cine mai mușcă din Centenar?

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Nu se putea să nu apară, zilele astea, „pericolul maghiar“. Iar dacă nu se zărea, ar fi fost ca și cum am fi avut un an fără Moș Niculae. Ceea ce nu se poate. Fiecare an are Moș Niculae, Crăciun, Paște, 1 Mai, Sfînta Maria și Pericol Maghiar. În preajma marii sărbători de la 1 Decembrie, unii dintre noi simt nevoia aia fierbinte de a ne condimenta viețile cu un pic de iuțeală. Cu un pic de paprika. Așa, ca să nu uităm să fim vigilenți. Să nu cumva să treacă și momentul ăsta de celebrare fără să-l orientăm împotriva cuiva. Pentru că așa ne-am obișnuit. Nu simțim nici o bucurie dacă nu e orientată împotriva, în ciuda cuiva. Vezi – cu mare grijă! – abisul sensului celebrei ziceri „Să moară dujmanii mei!“.

Cum prostia e răspîndită uniform pe lume, nu se putea să nu apară și niște cetățeni maghiari care s-au trezit vorbind. Știind bine că adună puncte electorale de la rătăciții lor, dar și gata oricînd să le dea cu bățul prin gard vigilenților noștri, vorbeții ăștia s-au aflat iar în treabă. Asta și într-o atmosferă deja turată, în care niște publicații românești săriseră ca arse, zilele trecute, că „Ungaria cumpără elevi“ de pe la Satu Mare. Și, colac peste pupăză, ca să ne stea fasolea-n gît de Centenar, apare și vestea că domnu’ Orbán bagă niște grămezi de bani în două echipe de fotbal de prin Secuime, dar și în dezvoltarea de afaceri, dacă afaceristul știe maghiară. Pachet complet, adică declarații – din contextul cărora poți să rupi orice –, o problemă de vigilență maximă, că doar se fură copiii României, și una de frustrare cruntă, că maghiarii de-aici primesc susținere de la Budapesta. Numai bine de ieșit la defilare cu venele umflate și cu capsa pusă. Numai bine de uitat ce ne macină pe noi aici, adică problemele cele mai grave și cele mai apropiate de pielea fiecăruia.

Ca să fie treaba limpede, mai ales pentru vigilenții care au ajuns transpirați de nervi pînă la rîndul ăsta. Nu văd deloc niște îngerași, nici în domnu’ Orbán, nici în penibilii care se-mbracă în negru, își iau mecle dure și fac pe trupele paramilitare. Nici în proștii obraznici care o țin langa, mai voalat sau de-a dreptul, cu pămîntul transilvan pe care or să-l ia ei înapoi la un moment dat. Unii sînt doar niște maimuțoi, niște „muppetși“, cum s-ar spune, iar alții sînt pur și simplu periculoși, nu doar pentru noi, ci pentru toată lumea din jurul lor. Toate astea nefiind valabile absolut deloc pentru maghiarime în general, după cum nu sînt valabile nici lucrurile care se spun despre românime, ori de cîte ori un compatriot comite ceva rău prin lumea largă. Pe de altă parte, nu poți să fii nici atît de redus și de abrutizat încît să le ceri maghiarilor să se bucure, exact așa cum te bucuri tu, ca român, la împlinirea Centenarului. Da, poți să presupui, civilizat, că un maghiar cu cetățenie română poate avea un comportament și o atitudine decente în situația asta. Dar trebuie să fii mitocan de-a dreptul ca să-i ceri să sară-ntr-un picior, să arboreze tricolorul și să lăcrimeze abundent, cot la cot cu colegul Fuego și cu doamna Sava Negrean Brudașcu.

Dar, de la noi, am putea să cerem cîte ceva. Am putea cere să nu ne mai amintim de copiii României, care ne devin cumplit de dragi doar atunci cînd ni-i „fură“ maghiarii. Ca-n povestea de la Satu Mare. Am sărit de fund în sus că ni se fură copiii. Că sînt plătiți să se înscrie la clase cu predare în limba maghiară. Pe urmă, s-a auzit că ar fi vorba, de fapt, despre copii romi. Imediat s-a așternut tăcerea peste marea știre-bombă. Ce-am zis noi?! „Aaa… E vorba despre țigani? Păi, atunci, lasă-i pe unguri să-i cumpere. Să și-i ducă acolo la ei.“ Nu mai e nevoie de nici un comentariu. Dacă o fi fost vreun motiv de îngrijorare, sau măcar unul de stîrnire a interesului, imediat ce s-a aflat că e vorba despre copii romi, ne-am făcut că plouă. Patriotismul și iubirea, ambele cît se poate de fierbinți, au leșinat brusc. Pentru noi, un copil, dacă e rom, nu e la fel de copil ca unul de-al nostru. Jalnic fel de a gîndi! Jalnic și crunt.

Și toată tărășenia asta se petrecea în aceleași zile în care, prin Galați, mai multe școli se închideau pentru că bieții elevi nu mai aveau dinți în gură, de la clănțănitul de frig. În cazul ăsta, nu s-a revărsat nici un pic din patriotismul de Centenar. N am lăcrimat deloc pentru soarta copiilor „noștri“. Ăia nu sînt copiii României? „Județul Galați? Ăsta nu-i în Moldova? Păi, moldovenii sînt români? Ăia sînt oameni? Hăăă, hăăă, hăăă!“ Și rîde patriotul vigilent de-i plesnesc fălcile. Ia să vină în clipa aia un maghiar, să le pună calorifere copiilor ălora în școli. N-am leșina de patimă geto-dacică? N-am exploda de nervi că vin ungurii cu gînduri ascunse, să facă ei ceva cu copiii noștri? N-ar crăpa patriotul nostru de revoltă galopantă? Ei bine, nu vine nici un maghiar să dea căldură la Galați. După cum nu vine nimeni să rezolve ce e de făcut pe-aici. Iar noi defilăm și preferăm să ne găsim dușmani.

Centenarul ar trebui să fie o sărbătoare a bunului-simț, a analizei și a privirii spre viitor. A demnității reparate nu atît în fața istoriei, cît a ticăloșiei prezente. Am putea chiar să ne bucurăm autentic dacă am înțelege că o asemenea sărbătoare se traversează cu demnitate și civilizație. Marele pericol sîntem noi înșine, nu alții. Marile pericole sînt ticăloșia dezlănțuită, corupția, impostura, analfabetismul, prostia agresivă și sigură pe ea, fundamentalismul, lichelismul, xenofobia, tot ce n-am rezolvat cu noi înșine și ne macină ființa pe dinăuntru. Centenarul nu e o retragere cu torțe, în ciuda cuiva. Ar fi foarte trist să fie așa. E un moment în care poți să privești în jur. Un moment în care proverbiala mîndrie de a fi român ar trebui însoțită de o listă lungă. O listă cu lucruri de făcut foarte repede. Dacă nu în numele nostru, măcar în numele celor care nu mai sînt, dar au crezut în drumul spre civilizație al acestei țări.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.