Cine l-a tr─âdat pe Richard Wurmbrand?

Publicat în Dilema Veche nr. 144 din 27 Oct 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De c├«teva s─âpt─âm├«ni spun amicilor c─â pastorul Wurmbrand va fi c├«┼čtig─âtorul de jure al proiectului de televiziune Mari rom├óni, mai ales dac─â nu se claseaz─â ├«n primii trei. ┼×i tot mi se sugereaz─â, cu aerul c─â mi se face un mare favor, s─â nu zic asta - pentru c─â se vor sup─âra evreii! (R.W. s-a n─âscut evreu); sau protestan┼úii! (R.W. a trecut de t├«n─âr la luteranism); sau rom├óno-americanii! (ei l-ar fi votat masiv pe R.W. prin Internet); sau elevii de la Colegiul Wurmbrand din Ia┼či (se sper─â c─â ei l-ar fi votat masiv pe R.W. prin Internet!). Al┼úii, mai machiavelici, m-au ├«nt─âr├«tat - poate ├«n speran┼úa c─â se va sup─âra dna Hossu-Longin (realizatoarea documentarului cu R.W. de la TVR) sau m─âcar dl Olaru Stej─ârel (absolvent de Teologie Ortodox─â, sastisit de cele sfinte ┼či cobor├«t ├«n prea-lumescul ┼×tiin┼úelor politice, om ce a c─âp─âtat aerul autosuficient al prematur-acritului de multele secrete pe care le ┼čtie - da├ó┬Ç┬Ö nu le spune pe toate! -, etern r─ânit de constatarea c─â nu mai are ce ├«nv─â┼úa pe lumea asta, ┼či pentru care cei care nu-s de acord cu el s├«nt trata┼úi, "cu prietenie", de ignoran┼úi ┼č.a.m.d.). ┼×i totu┼či, pariez c─â, la cap─âtul acestor r├«nduri, nici unul dintre cei de mai sus nu se va sup─âra. Cel pu┼úin cei care, dintre ei, au capul pe umeri ┼či nu se consider─â de┼úin─âtorii, sub unghia degetului mic, ai adev─ârului absolut. Cei omniscien┼úi s─â sar─â peste acest articol. Celorlal┼úi, celor ce mai p─âstreaz─â ceva dileme, le dedic interpre├é┬Č tarea ce urmeaz─â. Da, Wurmbrand a f─âcut o figur─â notabil─â. Anonim alalt─âieri, azi e al 5-lea dintre rom├ónii tuturor timpurilor. Nota bene: ┼či ├«nc─â n-am aflat tot! Unii au s─ârit ca ar┼či c├«nd am spus, ├«n ultima edi┼úie a show-lui, c─â Rom├ónia nu-l poate exporta lumii pe R.W. ├Än 1995, c├«nd am ajuns ├«n Canada, cartea Cu Isus ├«n subteran─â a pastorului Wurmbrand (edi┼úia francez─â) era considerat─â clasic─â; la Bucure┼čti abia dac─â fusese tradus─â. A┼čadar, po┼úi exporta ceva ce nu ai? Cum putem noi propune lumii o figur─â care e mai cunoscut─â ├«n lume dec├«t la noi? Celor ├«nfierb├«nta┼úi, care au p─âr─âsit profesionismul pentru partizanat, le propun alt─â perspectiv─â: tot ce putem face pentru R.W. este, dimpotriv─â, s─â-l import─âm - ├«n speran┼úa c─â vom accepta mai lesne destinul lui. Destin care a fost cu de toate. Un om, un chip, mai multe secrete - al 5-lea dintre rom├óni T├«n─âr evreu rom├ón atras de comunism la mijlocul anilor ├ó┬Ç┬Ö20 ┼či decis, ├«n focul tinere┼úii, s─â-┼či sacrifice via┼úa pe altarul ateismului & revolu┼úiei, junele Wurmbrand pleac─â ├«n URSS ┼či st─â doi ani ┼či ceva (1927-1929) ├«ntr-o ┼čcoal─â politic─â (sau de politruci, depinde cum punem accentul). Se va ├«ntoarce clandestin ├«n Rom├ónia - unde intr─â, firesc, ├«n aten┼úia Siguran┼úei, dar ┼či ├«n cea a ilegalului partid comunist de la noi, care-i d─â acte false ┼či sarcina organiz─ârii filialei bol┼čevice din Deva. ├Änchis la Doftana, are revela┼úia care-i va salva (va spune el) via┼úa: credin┼úa ├«n Hristos. A┼čadar, o prim─â tr─âdare: Wurmbrand a fost ├«n┼čelat, mai ├«nt├«i de toate, de visurile comuniste ale tinere┼úii sale ┼či a fost dezgustat de ceea ce v─âzuse ├«n patria lui Stalin. Aici ┼ó u┼úea avea dreptate: nici o pagub─â dac─â e┼čti comunist la 25 de ani - totul e s─â nu r─âm├«i ┼či dup─â. ├Än preajma celui de-al doilea r─âzboi mondial, R.W. - membru, acum, al unei Misiuni Anglicane la Bucure┼čti - tuteleaz─â cre┼čtinarea mai multor evrei. Unii spun c─â tocmai charisma sa ├«l f─âcea persuasiv. Al┼úii spun c─â, de fapt, evreii cre┼čtina┼úi (nu foarte mul┼úi oricum) ├«ncercau s─â scape de legisla┼úia cu accente rasiale a Guvernelor rom├óne. Cele dou─â variante nu se exclud reciproc. R.W. este tr─âdat ┼či de Conduc─âtorul Ion Antonescu: rudele so┼úiei sale s├«nt deportate ├«n Transnistria ┼či nu le va mai revedea vreodat─â. Se termin─â r─âzboiul ┼či, repede, o alt─â tr─âdare: ├«n octombrie 1945, premierul Petru Groza - profit├«nd de calitatea sa de ctitor de m├«n─âstiri, membru al consiliilor eparhiale etc. - organizeaz─â la Bucure┼čti un soi de congres al religiilor. Scopul, clar ca apa chioar─â: ├«n plin─â grev─â regal─â (├«ntre august ├ó┬Ç┬Ö45 ┼či ianuarie ├ó┬Ç┬Ö46 regele Mihai nu a mai semnat actele Guvernului, cer├«ndu-i ├«n zadar demisia), Groza dorea s─â arate c─â toate bisericile din ┼úar─â s├«nt de partea lui. Wurmbrand l-a contrazis pe premier, dar a fost iar─â┼či tr─âdat: evreu cre┼čtinat, el a c─âzut la mijloc; nimeni nu s-a gr─âbit s─â fie solidar cu el. Va fi arestat imediat dup─â alungarea din ┼úar─â a regelui Mihai - prin februarie 1948. Despre perioada sa de deten┼úie, al┼úii - mai ini┼úia┼úi dec├«t mine - ar putea povesti mai multe. M─â rezum la a spune c─â acolo, ├«n ├«nchisoare, ├«i va ├«nt├«lni pe N. Steinhardt, Ion Ioanid ┼č.a. ┼×i cea mai tare tr─âdare: Richard Wurmbrand a fost ├«n┼čelat - oric├«t de banal ar suna - de epoca sa. ├Än 1966, la un an dup─â ce fusese r─âscump─ârat din Rom├ónia comunist─â, cu pre┼úul de 10 mii de dolari (!), de o funda┼úie cre┼čtin─â norvegian─â, ajunge ├«n Statele Unite. Depune m─ârturie ├«n fa┼úa unei comisii a Sena├é┬Č tului american ┼či - surpriz─â - americanii nu se prea gr─âbesc s─â-l cread─â! (va urma, dar numai pentru ignoran┼úi!)

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.