Cine-a pus bordelu-n drum...

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Cine a pus bordelu n drum    jpeg

Faptul că în Pompei existau 35 de bordeluri la o populație de 10.000 de oameni era, și este încă, repetat cu delicii în anumite cărți și articole de istorie antică. Cum să reziști plăcerii de a strecura acest amănunt în textul tău? El îți răscumpără dintr-un foc, crezi tu, limba de lemn și dă viață cu forța unei reconstrucții de care nu prea ți pasă. El îți flatează publicul care, crezi tu, nu dorește decît să i se arate ce bizari erau cei vechi, și trimite profitabil la stereotipul decadenței romane (nu contează că, în cazul de față, ar fi o decadență avant la décadence, dat fiind că sîntem abia în primul secol al imperiului). Între timp însă, sintezele importante despre arta erotică romană – pentru cei, prin absurd, interesați, îi recomand pe John R. Clarke și Antonio Varone – sînt categorice în privința faptului că nu e suficient ca o casă să fie decorată cu picturi erotice ca să fie declarată bordel. Bunii cetățeni ai Pompeiului de dinainte de erupție foloseau fresca obscenă ca pe un simbol de statut, prin care arătau musafirilor că au și gust, nu doar bani. Nu poți, cum ar veni, să faci parte din elita municipală fără contact sexual pe pereți. Un bancher pompeian ca L. Caecilius Iucundus dorește neapărat ca musafirii ce se relaxează în grădină să aibă picturi erotice înaintea ochilor. Faptul că ele decorează adesea spații nu așa-zis private, ci publice ale casei, ca peristilurile sau atriile, vorbește despre faptul că fresca erotică exprima mai degrabă pretențiile proprietarului de a aparține lumii bune, decît un libido monumental.

Și atunci, cîte bordeluri sînt în Pompei? Chiar fără ca asta să facă parte din întrebările fundamentale ale lui Kant, un cunoscut arheolog britanic de la Cambridge a simțit totuși că avem de-a face cu o urgență aici, că ar trebui adică să avem niște criterii clare după care să identificăm o asemenea clădire. Nu poți să mergi la bordel fără o metodologie! Pe baza descoperirilor din orașele îngropate de erupția Vesuviului, el zice că poți interpreta o clădire ca lupanar dacă măcar două din următoarele trei sînt prezente: (1) picturi murale cu caracter erotic, (2) camere mici (cellae/cubicula) la care se ajunge imediat din stradă și în care e prezent din construcție un pat de cărămidă, și (3) graffiti de tipul „hic bene futui“.

În arhitectura lupanarului principal din Pompei, strategic plasat la est de forum, se găsesc cinci asemenea cellae, cu pat cu tot, multe fresce de frenezie heterosexuală în coridor și aproape 50 de graffiti-uri de natură sexuală explicită, multe cu greșeli de limbă, așa cum se cade în toiul – sau măcar în proximitatea – pasiunii. Aceste graffiti-uri includ de 27 de ori bravul verb latinesc futuo, adică mai mult de jumătate din toate aparițiile sale în inscripțiile din restul orașului (în nici o altă clădire nu apare mai mult de patru ori). Cele mai simple din aceste graffiti-uri se limitează onest la binomul Cutare – verbul sus-menționat, mai mult sau mai puțin corect conjugat. Pompeienii care, oriunde s-ar afla în oraș, doresc să ne comunice un sentiment mai complex zgîrie pe perete în continuarea acestui generos început de mesaj, „…aici“, sau „…pe Cutare“. Phoebus parfumierul, de pildă, adaugă: „…ca nimeni altul“. Un altul nu-și dă numele, dar își listează discret partenerii: Ninfa, Amomo și Perennius; ca să nu existe neclarități, fiecare din aceste trei nume e însoțit de participiul verbului corespunzător. Uneori prostituatelor li se oferă un prinos de recunoștință: „Rufa, să ai parte numai de bine, că tare te mai pricepi“. Alteori ne vorbesc ele însele, sau cel puțin așa dorește autorul inscripției să ne lase să credem: „Du-te cu bine, Victor, tu cel care te descurci așa bine“. (Cititorul mă va ierta că sînt nevoit să folosesc eufemisme în loc să redau, frust și științific, aceste documente vechi de două mii de ani). Își mai bagă coada și politica – o inscripție începe zicînd „Votați Isidor ca aedil“; în sprijinul acestui îndemn, anonimul autor precizează apoi că Isidor are o abilitate ieșită din comun pentru cunnilingus. Deși asemenea graffiti-uri mai apar ocazional prin tavernele și băile Pompeiului, lupanarul de la est de Forum rămîne bordelul principal al orașului, cu doar alte nouă locații, mult mai modeste, îndeplinind și ele cîte două din cele trei criterii de mai sus.

Ca să închei, arta erotică nu semnalează automat o locație unde se poate obține sex pe bani – cîtuși de puțin. Pe lîngă caracterul ei erotic, ea are pentru romani o funcție socială clară, de negociere a statului, una apotropaică, contra deochiului, cum s-ar zice, și chiar una de divertisment, pentru că în ea se introduc de multe ori, în mod calculat, chestii burlești care dezamorsează tensiunea erotică. Iar o interpretare recentă, funcțională, pentru picturile erotice din vestiarul așa-numitelor băi suburbane, tot din Pompei, este că ajutau oamenii să țină minte mai ușor în care dulăpior (adică din dreptul cărei „poziții“) și-au lăsat hainele. Dar în orice bordel care se respectă (nu știu dacă sînt cuvintele potrivite), prezența frescelor erotice este inevitabilă și nu are nevoie de explicații savante. Ce bine că s-a păstrat marele lupanar din Pompei! Și nu s-ar fi păstrat dacă cineva nu l-ar fi pus în drum. În drumul erupției Vesuviului, adică. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Campania de recrutare a Kievului capătă ritm. Noile metode prin care sunt atrași voluntari pentru armata ucraineană
Campaniile menite să intensifice recrutarea voluntară, inclusiv campanii de relații publice au pus pe roate efortul de mobilizare a noi recruți pentru armata ucraineană, pe fondul entuziasmului scăzut al ucrainenilor de a se înrola, relatează Reuters și The Guardian.
image
Cum să folosești corect aerul condiționat de la mașină. Sfaturi pentru economia de combustibil: „nu mori, va fi rece mașina” VIDEO
Vara aceasta, temperaturile ridicate ne fac să apelăm din ce în ce mai des la aerul condiționat al mașinii. Însă, o utilizare incorectă a acestuia poate duce la un consum crescut de combustibil și chiar la probleme tehnice.
image
Seceta lovește România. Sute de localități rămân fără apă. Se face apel la rațiune
România se confruntă cu o criză acută a apei, zeci de localități rămânând fără această resursă vitală. Seceta prelungită a dus la scăderea semnificativă a nivelului în lacurile de acumulare, iar debitele râurilor sunt sub media multianuală.

HIstoria.ro

image
Destinul unui general uitat, în „Historia” de iulie
„Rareori un simț mai înalt al datoriei și al dreptății s-a împerecheat cu o mai desăvârșită simplicitate, cu o mai prietenească modestie,” spunea istoricul Gheorghe Brătianu despre Nicolae Dăscălescu – general decorat, apoi deținut politic și țăran sărac. Descoperiți un destin excepțional.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?