Cînd o să fiu mare, vreau să fac cercetare interdisciplinară

Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Cînd o să fiu mare, vreau să fac cercetare interdisciplinară jpeg

Cariere întregi sînt întemeiate pe interdisciplinaritate, sau mai exact pe cuvîntul acesta, așa cum pînă de curînd erau întemeiate pe feminism sau postmodernism sau pe critical… ceva. Dacă interdisciplinaritatea tot a ajuns un fel de divinitate, o să încerc să o definesc apofatic și să zic ce cred eu că ea nu este. Așadar, interdisciplinaritea:

1. …nu e o găselniță prin care se poate comercializa performanță disciplinară insuficientă. Cercetarea interdisciplinară nu se face, adică, relaxînd standardele disciplinelor individuale pînă cînd ne iese nouă argumentația.

2. …nu e o cheie care deschide toate ușile. Nu la toate întrebările se cere un răspuns interdisciplinar, după cum nu toate subiectele se pretează la o abordare feministă, nu orice fenomen social e o față a postmodernității etc. Cercetătorul care a luat în brațe interdisciplinaritatea și nu-i mai dă drumul e ca tipul care are un metru nou, iese afară cu el, măsoară tot ce prinde, umple un carnețel cu numere și-l trimite apoi foarte mîndru spre publicare.

3. …nu se obține îndesînd articole din diferite discipline între aceleași coperte, fără ca ele să fie articulate în mod organic. Înțeleg că o prezentare multidisciplinară e OK în cazul unei descoperiri noi și importante. Cînd s-a publicat recent o descoperire senzațională ca statuia antică de bronz, copie după Apoxyomenos de Lisip, găsită în Croația, ea a fost analizată bineînțeles din punctul de vedere al istoriei artei. În plus, s-a prezentat însă, între altele, și dieta unui mic rozător care intrase în statuie prin talpa găurită a piciorului drept, în sec. I d.Hr., și dusese acolo un trai boieresc. Ăsta e un dosar al descoperirii, care o descrie în mod complet. Dar să scrii un articol în care tu analizezi stilistic bustul de bronz al lui Augustus din Sudan (foto) și, în a doua jumătate, alt cercetător prezintă rezultatele analizelor de fluorescență cu raze X (XRF) ale bronzului și zice că, între altele, are nu știu cît la sută plumb nu e interdisciplinaritate. Dacă vreuna din concluziile analizei bronzului are vreo relevanță istorică oarecare (sugerează locul sau metoda de producție, un import de materiale, o posibilitate de fals), o încorporezi și tu și o discuți ca atare. Dacă nu, alăturarea este artificială și înseamnă că tu te speli pe mîini de problemă – să utilizeze cititorii cum or vrea ei rezultatele XRF, pentru că tu, e clar, n-ai înțeles nimic din ele.

4. …nu se obține doar pentru că ai început să-ți locuiești în mod inteligent disciplina. Asta e un lucru grozav, dar nu e interdisciplinaritate. Dacă scrii istoria românilor de la nord, dar și de la sud de Dunăre nu înseamnă că faci cercetare interdisciplinară. Nici dacă te apleci nițel spre epistemologie sau filozofia științei, care contextualizează firesc orice fel de încercare de a ajunge la ceva „adevărat“.

5. …nu se obține nici cînd folosești date pe care o altă disciplină le-a produs special pentru nevoile tale. Dacă te folosești de datarea în secolul III î.Hr. a unui rest textil, datare obținută în laborator prin spectroscopie de masă cu acceleratorul (AMS), asta nu înseamnă că tu produci cercetare la interfața dintre istorie și fizica nucleară. Dacă ai ignora această dată, ai fi doar un istoric sau un arheolog prost. Ca să fii interdisciplinar, trebuie să te duci tu pe terenul unei alte discipline, care își vede liniștită de treaba ei, și să zici: stai așa, pattern-ul ăsta se aplică și la noi, forțele astea organizează și datele mele, modelul ăsta îndepărtat poate fi ajustat pentru problema de față.

6. …nu e ceva ce începi să faci într-o marți, pentru că „a zis de la Primărie“. Ea apare numai pe fondul unei familiarități generale cu modul în care se gîndește în știință în general și al unei expuneri constante la alte discipline, cu care treptat constați că ai o punte de comunicare organică și de la care poți să împrumuți tipuri de întrebări sau de răspunsuri.

Sîntem mai aproape de interdisciplinaritate cînd recurgem la geologie ca să modelăm procesele naturale de formare ale siturilor arheologice; la modelul spiralei hermeneutice ca să corelăm sursele literare și cele arheologice; la GIS pentru arheologia peisajului; la antropologia scrierii ca să discutăm schimbările în arta unei societăți antice după introducerea alfabetului; la psihologia cognitivă ca să depistăm unele erori ce țin de tendențiozități naturale de percepție și interpretare (biases) prezente la oricine analizează date din științele umane.

Pe scurt, cercetătorul interdisciplinar nu e un tip care iese la cumpărături, ia o plăcintă și o cutie de cuie și le pune în aceeași pungă. E cineva care gătește ceva sănătos și comestibil din ingrediente trăsnite. Deocamdată, din cauză că interdisciplinaritatea a devenit o modă, se produce multă pseudocercetare în numele ei. Gîndindu-mă la problemele de mai sus, aș zice că ceea ce încă nu avem îndeajuns este un esprit de corps al comunității cercetătorilor din științele umane și arena (jurnale + instituții) în care ei să poată discuta fără fasoane.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Nici o clipă Portasar, Cartea Românească, 2015.

Foto: wikimedia commons

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.