Cînd modelele se comportă greşit

Publicat în Dilema Veche nr. 466 din 17-23 ianuarie 2013
Modelul Chávez jpeg

„De ce nu a prevăzut nimeni criza?“, i-a întrebat Regina Elisabeta a II-a pe economişti, în timpul unei vizite la London School of Economics, la sfîrşitul lui 2008. Patru ani mai tîrziu, eşecul repetat al acestora de a prezice profunzimea şi durata depresiunii economice ar fi provocat o întrebare similară din partea reginei: „De ce a fost supraapreciată revenirea?“.

Să luăm în considerare faptele. În prognoza din 2011, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prevăzut că economia europeană va creşte cu 2,1% în 2012. În realitate, se pare că se va micşora cu 0,2%. În Regatul Unit, prognoza din 2010 a Biroului pentru Responsabilitate Bugetară (OBR) a estimat o creştere de 2,6% în 2011 şi de 2,8% în 2012; de fapt, economia britanică a crescut cu 0,9% în 2011 şi va stagna în 2012. Cea mai recentă prognoză a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) pentru PIB-ul zonei euro în 2012 este cu 2,3% mai scăzută decît cea din 2010.

De asemenea, FMI estimează acum că economia europeană va fi cu 7,8% mai mică în 2015 decît s-a crezut cu doi ani în urmă. Unii economişti sînt mai pesimişti decît alţii (în mod special, OBR are un caracter optimist), dar nimeni – se pare – nu a fost suficient de pesimist.

Prognozele economice sînt, în mod cert, imprecise: se întîmplă prea multe lucruri pentru ca economiştii să le poată anticipa pe toate. Astfel, opiniile subiective şi aprecierile estimative sînt o componentă inevitabilă a prognozelor economice „ştiinţifice“.

Numai că imprecizia e una, iar supraestimarea sistematică a regenerării economice din Europa e cu totul altceva. Într-adevăr, cifrele au fost revizuite în mod repetat, chiar şi în decursul unor perioade scurte de timp, atrăgînd îndoieli puternice asupra validităţii modelelor economice folosite. Aceste modele – şi instituţiile care le folosesc – se bazează pe o teorie încorporată a economiei, care le permite să „deducă“ anumite relaţii. Trebuie că între aceste presupuneri se află sursa erorilor.

Două greşeli fundamentale se evidenţiază. Aceste modele folosite de către toate organizaţiile care fac previziuni economice au subestimat dramatic coeficientul fiscal: impactul schimbărilor în cheltuielile guvernamentale pe debit. În al doilea rînd, au supraapreciat măsura în care relaxarea cantitativă de către autorităţile monetare – adică imprimarea de bani – ar putea contrabalansa înăsprirea fiscală.

Pînă de curînd, OBR – în conformitate cu FMI – a presupus un coeficient fiscal de 0,6: pentru fiecare dolar tăiat de la cheltuielile guvernamentale, economia ar scădea cu doar 60 de cenţi. Acest lucru presupune „o echivalenţă ricardiană“: cheltuielile publice finanţate prin creşterea datoriei forţează, fie şi parţial, cheltuielile private, prin impactul lor asupra aşteptărilor şi a încrederii. Dacă populaţia şi firmele anticipează o creştere a taxelor în viitor, ca rezultat al împrumuturilor făcute azi de Guvern, îşi vor reduce consumul şi investiţiile în consecinţă.

Din această perspectivă, dacă austeritatea fiscală îi eliberează pe oameni de povara unor viitoare creşteri de taxe şi impozite, aceştia îşi vor spori cheltuielile. Acest lucru ar putea fi adevărat cînd economia funcţionează cu o rată totală de ocupare a forţei de muncă – cînd statul şi piaţa sînt în competiţie pentru fiecare resursă. Dar cînd există capacităţi disponibile în economie, resursele „eliberate“ în urma reducerilor din sectorul public pot fi pur şi simplu pierdute.

Organizaţiile care emit prognoze economice recunosc, în sfîrşit, că au subestimat coeficientul fiscal. OBR, revizuindu-şi cele mai recente greşeli, a acceptat că „multiplicatorul şfiscalţ mediu din ultimii doi ani ar fi trebuit să fie 1,3 – mai mult de dublu decît estimarea noastră – pentru a explica pe deplin nivelul slab al PIB în anii 2011-2012“. FMI a recunoscut că „multiplicatorii s-au aflat între 0,9 şi 1,7 de la Marea Recesiune încoace“. Efectul subestimării coeficientului fiscal a fost sistematica judecată greşită a pagubelor aduse economiei de „consolidarea fiscală“.

Acest lucru ne duce la cea de-a doua greşeală. Economiştii au presupus că expansiunea monetară va oferi un antidot eficient pentru contracţia fiscală. Banca Angliei a sperat că, prin imprimarea a 375 de miliarde de lire sterline (600 de miliarde de dolari), bani noi, va stimula cheltuielile totale pînă la suma de 50 de miliarde de lire sterline sau 3% din PIB.

Dar dovezile apărute în urma rundelor succesive de relaxare cantitativă în Regatul Unit şi în SUA sugerează că, deşi aceasta a scăzut profiturile bondurilor, banii în plus au fost reţinuţi, în mare parte, în sistemul bancar, neajungînd niciodată în economia reală. Fapt ce înseamnă că problema a fost reprezentată, în principiu, de lipsa cererii pentru credite – ezitarea celor din mediul de afaceri, precum şi a populaţiei de a împrumuta, aproape indiferent de condiţii, pe o piaţă „plată“ (flat market).

Aceste două greşeli s-au combinat: dacă impactul negativ al austerităţii asupra creşterii economice este mai mare decît s-a preconizat iniţial, iar impactul pozitiv al relaxării cantitative este mai slab, atunci politicile economice practicate de toate guvernele europene au fost extrem de greşite. Există mai multe posibilităţi pentru ca stimularea fiscală să intensifice creşterea şi mai puţine posibilităţi pentru stimulare monetară.

Astfel de informaţii sînt destul de tehnice, dar contează enorm pentru bunăstarea populaţiilor. Toate aceste modele presupun anumite rezultate pe baza politicilor existente. Optimismul lor substanţial în legătură cu impactul acestor politici asupra creşterii economice validează urmarea acestora şi le permite guvernelor să pretindă că remediile lor „funcţionează“, cînd e foarte clar că nu e aşa.

Este o înşelătorie crudă. Înainte să facă vreun bine, economiştii care fac prognoze trebuie să meargă înapoi la masa de lucru şi să se întrebe dacă teoriile economiei care stau la baza modelelor lor sînt cele corecte.

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie şi profesor emerit de economie politică la Universitatea Warwick.

Copyright: Project Syndicate, 2012
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Patricia MIHAIL

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Marea iubire a actorului Traian Stănescu. S-a stins la trei ani după soția sa: „Acum dansează în ceruri amândoi”
Traian Stănescu nu a mai rezistat fără iubita lui soție, cu care a împărțit mai bine de 4 decenii de viață. Actrița Ilinca Tomoroveanu, nepoata marelui poet şi om politic Octavian Goga, a fost dragostea vieții lui.
image
Iarna se întoarce în forță: România, lovită de fenomene extreme. Când scăpăm de valul de aer polar
Iarna se întoarce în forță în România. Se face tot mai frig, iar la munte, pe culmi, va fi viscol puternic. Schimbarea vremii aduce fenomene extreme, în special furtuni violente.
image
Mărturii șocante: Trenurile CFR Călători sunt adevărate bombe cu ceas
Trei locomotive din patru și mare parte dintre vagoanele CFR Călători au durata de exploatare depășită, iar reparațiile industriale ale materialului rulat lipsesc.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.