Cînd iubește împăratul (I)

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 814 din 26 septembrie ÔÇô 2 octombrie 2019
Cînd iubește împăratul (I) jpeg

Dragostea, de obicei, nu schimb─â cursul religiilor, dar rela╚Ťia dintre ├«mp─âratul Hadrian ╚Öi t├«n─ârul grec Antinous e o mare excep╚Ťie. Fie ╚Öi numai pentru asta merit─â scris despre cei doi, dar mai e ceva: apari╚Ťia unui cult al lui Antinous a f─âcut ca dintr-odat─â rela╚Ťia lor s─â capete o realitate arheologic─â pe care iubirea ÔÇ×privat─âÔÇť rar o poate dezvolta. ├Äntre altele, o consecin╚Ť─â foarte curioas─â e c─â, dac─â num─âr─âm portretele antice de figuri istorice descoperite p├«n─â azi, Antinous nu e dep─â╚Öit dec├«t de Augustus ╚Öi de Hadrian.

╚śtim nemaipomenit de pu╚Ťine despre Antinous, de pild─â c─â era din provincia Bithynia, dintr-un or─â╚Öel aflat azi la 200 km de Ankara. El apare ├«n sursele scrise, practic, doar ca s─â moar─â: ├«n toamna lui 130, c├«nd ├«l ├«nso╚Ťea pe Hadrian ├«n Egipt, t├«n─ârul s-a ├«necat ├«n Nil. Rela╚Ťia lui amoroas─â cu ├«mp─âratul (erau ├«mpreun─â de c├«╚Ťiva ani, c─âl─âtoriser─â prin Grecia, Siria ╚Öi alte ╚Ťinuturi) era de un fel nu numai tolerabil, dar aproape banal ├«n antichitatea greco-roman─â. Unor istorici moderni ea le-a ap─ârut ca reprobabil─â, pentru al╚Ťii a devenit un simbol al eliber─ârii homosexuale. S-au tras multe s─âge╚Ťi bizare dintr o parte ├«n alta: ├«ntr-un articol erudit din Historia: Zeitschrift f├╝r Alte Geschichte din 1981, un cercet─âtor german ├«╚Öi face timp pentru o not─â de subsol mali╚Ťioas─â: ÔÇ×S─â fie oare o coinciden╚Ť─â c─â tocmai istoricii anglo-saxoni arat─â ├«n aceast─â problem─â un anume puritanism?ÔÇť.

Imediat dup─â accident, ├«mp─âratul hot─âr─â╚Öte s─â-l ridice pe Antinous la rang de zeu, dedic├«ndu-i un cult oficial greco-egiptean, cu infrastructur─â roman─â. Un sculptor creeaz─â rapid un model, cu bucle caracteristice, copiat apoi ╚Öi trimis ├«n cele patru z─âri. ├Än fine, ├«n special ├«n z─ârile orientale, unde cultul este incomparabil mai bine atestat; ├«n Italia de-abia dac─â se cunosc c├«teva temple, dar ├«nt├«mplarea face c─â pare s─â fi existat unul ├«n Kosovo (╚Ötim asta dintr-o inscrip╚Ťie fragmentar─â, azi la Pri╚Ötina, unde ├«ns─â ar putea fi vorba de ridicarea unei statui, nu a unui sanctuar).

Cum e posibil deci ca de la at├«╚Ťia generali, ├«mp─âra╚Ťi ╚Öi oameni de cultur─â celebri s─â avem o m├«n─â de portrete, iar de la Antinous peste o sut─â (num─âr├«ndu-le doar pe cele ├«n piatr─â, nu ╚Öi, de exemplu, gemele ╚Öi cameele)? Mai ├«nt├«i trebuie zis c─â popularitatea ╚Öi cultul lui Antinous au rezistat mult dup─â moartea lui Hadrian. ├Äntr-o vreme s-a presupus c─â majoritatea portretelor au fost produse c├«t timp ├«mp─âratul ├«nc─â tr─âia (adic─â din 130 p├«n─â ├«n 138), din obedien╚Ť─â fa╚Ť─â de Hadrian. Deloc adev─ârat. Cultul lui Antinous era ├«nc─â activ ├«n secolul IV, iar efebul e prezent nu doar ├«n devo╚Ťiunea privat─â, dar ╚Öi pe monedele a vreo 30 de cet─â╚Ťi. Cum a supravie╚Ťuit Antinous lui Hadrian? Explica╚Ťiile s├«nt foarte diverse. ├Ämi vine ├«n minte c─â func╚Ťion─ârimea, inclusiv cea religioas─â, se autoperpetueaz─â, dar ╚Öi c─â multe pove╚Öti tragice au poten╚Ťialul pervers de a ap─ârea ca success stories. Un om simplu poate, iat─â, deveni celebru doar pentru c─â a fost remarcat de ├«mp─ârat ÔÇô ├«n cazul de fa╚Ť─â, o celebritate care aduce moartea. Supravie╚Ťuirea figurii lui Antinous ╚Ťine ├«ns─â ╚Öi de al╚Ťi factori, cum ar fi remanen╚Ťa proiectului panelenic al lui Hadrian. De asemenea, ceea ce ini╚Ťial a fost impus ÔÇô a venit ordin de sus, ╚Öi fonduri, ca ora╚Öul nostru s─â fac─â un templu pentru un b─âiat ÔÇô s-a transformat treptat ├«ntr-o modalitate de dialog institu╚Ťional ├«ntre centru ╚Öi provincie, dialog care ├«ncepe s─â aib─â propriile lui resorturi. ╚śi mai important ├«ns─â, portretul lui Antinous a fost genial conceput de un sculptor anonim, care nu m─â ├«ndoiesc c─â a fost consiliat de ├«mp─ârat, ca s─â fie u╚Öor de integrat ╚Öi identificat cu al╚Ťi zei tineri ╚Öi sclipitori (Apollo, Dionysos), ╚Öi alte figuri de pu╚Öti tragici cu background erotic (Narcis, Ganimede). Antichitatea cunoa╚Öte destule asemenea transferuri de substan╚Ť─â, cu catalizator iconografic, ├«ntre figuri mitologice diferite.

Mai risc o observa╚Ťie: nu e exclus ca ╚Öi atacurile cre╚Ötine la adresa lui Antinous s─â fi men╚Ťinut interesul antichit─â╚Ťii pentru el. Timp de aproape 300 de ani, de la Iustin la Pruden╚Ťiu, cre╚Ötinii revin mereu la exemplul diviniz─ârii favoritului lui Hadrian de c─âtre p─âg├«ni ca la ceva at├«t detestabil, c├«t ╚Öi ridicol. Lucrul nu e foarte fair. Pe de-o parte, pentru c─â ideea de divinitate era construit─â ├«n mult mai mare m─âsur─â ├«n plan social ├«n p─âg├«nism dec├«t ├«n cre╚Ötinism, pe de alt─â parte, pentru c─â homosexualitatea era incriminat─â teologic pentru cei din urm─â, dar validat─â istoric pentru cei dint├«i. ├Än plus, pentru Hadrian, divinizarea lui Antinous a fost, de fapt, de extrac╚Ťie egiptean─â ÔÇô nu numai c─â ulterior Antinous a fost adesea identificat cu Osiris, dar ├«n tradi╚Ťia egiptean─â cineva care se ├«neca ├«n Nil dovedea automat natura sa divin─â ╚Öi f─âcea obiectul unui cult, tradi╚Ťie de altfel cunoscut─â ╚Öi de unii dintre apologe╚Ťi, ca Tertulian.

Episodul Hadrian ÔÇô Antinous, cu implica╚Ťiile lui religioase, e unic ├«n antichitate. Seam─ân─â ni╚Ťel cu istoria lui Alexandru cel Mare cu Hephaistion. E deci cu at├«t mai important s─â vorbesc, s─âpt─âm├«na viitoare, de s─âp─âturile care ├«n ultimii ani par s─â fi descoperit locul morm├«ntului lui Antinous ÔÇô ├«n chiar celebra villa a lui Hadrian de la Tivoli.

Foto: Antinous, Palazzo_Vecchio

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.