Cînd eşti cu burta plină

Publicat în Dilema Veche nr. 725 din 11-17 ianuarie 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Cînd ești cu burta plină, totul pare mai moale în jur. Lumea nu mai are colțuri și muchii de care să te lovești. Întregul univers devine un nor de pluș, unde îți poți găsi și tu un locșor, să tragi un pui de somn. Nimic nu reușește să fie important, presant, grav. Un zîmbet înțelegător radiază din străfundurile fiecăruia dintre noi, întîmpinînd orice gest al lumii din jur cu un senin „Hai, dom’le, că n-au intrat zilele-n sac! Nu-i sfîrșitu’ lumii…“ Un fluid cald, anesteziant și melodios ne inundă întreaga ființă, gesturile devin mai lente, îți tot vine să surîzi tembel și răspunzi la absolut orice ai vedea sau ți s-ar spune cu refrenul suprem al imnului stării de bine: „Eh, ce să faci?! Asta-i situația. Noi să fim sănătoși.“

Cînd ești cu burta plină, timpul capătă consistența alburie a grăsimii de pe marginile bucăților de carne fragedă, pe care le vînezi în oala cu pomana porcului. Ceapa s-a sublimat de multă vreme în simfonia care-și bolborosește preludiul pe plită, iar cîrnații afumați au împrumutat cîte ceva din aroma lor pentru toată lumea participantă la adunarea cosmică din oală. Carnea se înmoaie și-ncepe să se destrame un pic, lăsînd cîte o urmă mică pe fundul vasului, la fiecare întoarcere, la fiecare amestecare. Cu cît e mai cald și mai bine, cu atît boiaua evadează mai curajos din temnița cîrnaților, alegînd libertatea bucăților de carne. E o împreunare de culori și de gusturi la care te uiți cu un nesaț mai mare decît suma tuturor păcatelor. Aromele care ies de-aici, odată cu aburii dansînd din buric, ne preiau pe brațele lor molatece, cam cu cîteva zile înainte de Crăciun. Și ne țin tot așa, într-o lungă și unduitoare meterhanea a mistuirii, pînă după Sfîntu’ Ion. E un interval în care nici măcar Meteoritul din Tunguska sau descoperirea Atlantidei n-ar avea șanse să se remarce în ochii noștri.

Cînd ești cu burta plină, dar vii din anii magazinelor goale de pe vremea comunismului, oricît ai fi de vînăt și ghiftuit la -ceas de sărbătoare, tot te gîndești la ce mănînci mîine. Sau chiar în seara asta, după ce vei fi digerat măcar un pic din nicovala pe care-o porți în stomac. Pe urmă, mănînci din nou. Și, cînd mai respiri, să mai schimbi cîte-o vorbă cu convivii, vorbești tot despre mîncare. Despre ce-ai mîncat tu odată, undeva, într-un loc bun, sau despre cum gătești tu anumite chestii. Pînă te-ntrerup ăilalți, care au și ei poveștile lor, despre ce și cum au gătit sau au mîncat, nu mai știu cînd, nu mai știu unde. Unsoarea se scurge pe bărbii, murăturile pleoscăie încăpățînat, parcă nevrînd să iasă din locurile alea strîmte, în care-au fost înfipte în borcane, mămăligile se lățesc frivol pe funduri de lemn, sarmalele rîd la lustră, aidoma celor mai perverși pui ai lui Alien, și noi tot despre mîncare vorbim. Despre ce-o să mîncăm azi, mai încolo, sau mîine, sau cînd o fi, sau despre ce bună a fost ciorba de zeamă de varză cu perișoare, mîncată la cutare, deși nevastă-sa habar n-are să facă piftie. Venim dintr-o obsesie a foamei, a datului cu porția, a descurcatului, a luatului pe sub mînă, a mîncatului pe-ascuns, încît orice moment de liniște, de repaus, orice oprire din ritmul zilnic trebuie să se umple cu o masă. Dă-ne bine de mîncare și nu mai ai treabă cu noi! Sîntem blînzi și toleranți, pîinea lui Dumnezeu. Avem ce să punem pe masă? Gata! Taie-ne de pe listă, de la orice! Nu ne mai interesează!

Cînd ești cu burta plină – dar încă îți mai amintești cum era cînd stăteai la coadă pentru o juma’ de litru de ulei și-un kil de mălai –, deși masa geme acum de mîncare, ți se pare că ceilalți mănîncă mai mult, mai repede decît tine, și că s-ar putea să rămîi înfometat, să nu mai apuci mare lucru. Un Leviathan ți se trezește-n vintre la fiecare sărbătoare, în așa fel încît ochii-ți sclipesc de poftă nebună la orice masă, de parcă n-ai mai văzut mîncare în toată viața ta. Sărbătoarea e o nebunie a mersului la supermarket. Goana după cărucioare, ochii împăienjeniți printre rafturi, senzația că niciodată n-ai cumpărat destul, că sigur ai uitat ceva important, rețetele repetate în cap a mia oară, imagini cu mîncare care se dizolvă în alte imagini cu mîncare. Dacă e ceva la ofertă, iei cît poți duce, cît poți căra. Deși știi că o să arunci enorm, tot iei cît te țin puterile, pentru că simți că e mai bine așa decît să lași acolo, pe raft. Asta înseamnă că mai rămîne și pentru alții, ceea ce nu e OK. Înseamnă că ai fost fraier și n-ai profitat la momentul potrivit. Deci n-ai învățat nimic de la școala vieții.

Cînd ești cu burta plină, te gîndești că măcar așa te poți bucura și tu. Așa poți să uiți de lumea din jur, de toate relele ei. În felul ăsta. Mîncînd. Stînd cu ai tăi, cu prieteni, cunoscuți, vorbind de una, de alta, dar avînd de toate pe masă. Plus că vine momentul în care ne amintim despre cum se mănîncă la alții. Cum ăia n-au nimic din toate bunătățile astea de la noi. Și cum trimitem noi – la rudele aflate la muncă, prin străinătate, la copiii noștri de pe la universitățile din Europa, la ăia mai mari, care-au terminat și doctoratele, dar au prins cîte un serviciu bun pe-acolo –, la mii de kilometri, carne în untură, sarmale cu afumătură, găini, gîște și rațe fripte, cozonaci și cornulețe, că nu se obișnuiesc cu mîncarea de pe-acolo și-au slăbit, și s-au ascuțit ca lupta de clasă, și le e dor de-acasă. Și-mpachetăm toate astea atît de savant, că totul ajunge proaspăt și cu aromele gata să ia mințile oricui, de pe orice meridian al lumii ăsteia.

Cînd ești cu burta plină, ești dispus să uiți de toate aspirațiile, visurile pe care le ai avut atunci cînd îți era foame și-ncercai să te gîndești la orice altceva decît la mîncare. 

Cătălin Ștefănescu este realizatorul e-mi-siu-nii Garantat 100% la TVR 1.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.