Cîmpina cea plină de poveşti

Publicat în Dilema Veche nr. 580 din 26 martie - 1 aprilie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

O mulţime de poveşti cu domnitori, regi, prinţi, generali, haiduci, mari pictori, sculptori, scriitori şi savanţi, mitropoliţi celebri, comori ciudate, tezaurul polonez, petrol scos cu găleata, bombardamente, piloţi salvaţi, puşcării dărîmate, eroi anticomunişti, oameni excepţionali şi întîmplări nemaiauzite se găsesc adunate în cartea a doi istorici cîmpineni, Alin Ciupală şi Şerban Băleanu:

(editura Premier, 2013). 

În urmă cu cîţiva ani, fascinat de cartea lui Edgar Geller (cel care a spus că pentru el România înseamnă Cîmpina) –

, mă gîndeam că greu s-ar mai putea scrie o altă carte care să adune poveşti interesante despre un oraş atît de mic. M-am înşelat. Dacă zăcămintele de petrol se mai epuizează, la fundul sacului cu poveşti adevărate se ajunge mai greu. Istoria poate avea adîncimi insondabile. 

Cei doi autori, membri de vază ai oraşului, au strîns la un loc, aparent în grabă, nenumărate istorii relevante şi uneori excepţionale. De fapt, în spatele cărţii se poate bănui un efort considerabil şi îndelungat de adunare a poveştilor şi a informaţiilor. 

Cîmpina e o localitate atestată documentar, în mod oficial, cu mai bine de 500 de ani în urmă. Dacă ar fi să pomenim însă despre unele descoperiri arheologice pe care istoricii le menţionează, civilizaţie umană ar fi existat acolo şi în vremea Troiei. Istoria cea mai interesantă a oraşului a început, totuşi, cam odată cu exploatarea petrolului, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Aşa cum arată astăzi, Cîmpina probabil că nu spune prea multe celor neiniţiaţi. Nu are vreo cetate sau vreo clădire foarte veche, vreo stradă spectaculoasă... Nimic care să îndemne la turism de masă (poate doar muzeele Grigorescu şi Hasdeu). Bogăţia importantă a Cîmpinei e, asemeni petrolului, mai degrabă subterană, greu vizibilă la suprafaţă. Dincolo de peisaj, de clima însorită şi de împrejurimile pitoreşti, e vorba de oamenii care au locuit aici, de spiritul locului şi de atmosfera care a existat înainte de cel de-al Doilea Război Mondial şi din care s-a mai păstrat ceva. E un oraş în care pe vremuri se stabileau foarte mulţi străini, din pricina petrolului. Aproape 10 procente din populaţie erau străini din toată Europa şi chiar America. Din acest punct de vedere, povestea Cîmpinei ar putea fi asemuită într-un fel cu cea a Sulinei din timpul Comisiei Europene a Dunării. 

Rafinăria Steaua a fost, o vreme, cea mai importantă din Europa. Alături de alte firme petroliere, Steaua şi Astra erau cele două mari companii multinaţionale (ca să folosim un termen actual) concurente în oraş. Industria locală era foarte dezvoltată, iar nivelul de civilizaţie făcea ca un inginer petrolist, Anton Raky, ctitorul bisericii catolice, să construiască o cale subterană, un tunel, pentru transportul tuburilor de foraj către sonde, pentru a nu-i deranja pe locuitori cărîndu-le pe străzi. Tot Raky a construit şi podul peste Prahova, pe care localnicii îl numesc şi astăzi „podul lui Rache“. 

Un alt mare petrolist, Hernea, a construit o capelă extraordinară, cu un arhitect vienez. Specialiştii o consideră o bijuterie arhitectonică, dar, după cum observă şi autorii cărţii, astăzi ea e lăsată să se degradeze.

Dincolo de Cîmpina petrolului e Cîmpina lui Bogdan Petriceicu Hasdeu şi a lui Nicolae Grigorescu. Aproape vecini, locuind pe aceeaşi stradă, au murit în acelaşi an 1907, dar, după spusele celor doi istorici, relaţiile dintre ei nu erau cordiale, poate pentru că Grigorescu refuzase vreodată să-i facă vreun portret lui Hasdeu. 

Nu mai puţin savuroase sînt şi poveştile pe care Alin Ciupală şi Şerban Băleanu le readuc la lumină despre trecerile regilor Ferdinand şi Mihai prin oraş. Poveşti transmise de cîmpineni din generaţie în generaţie. Mai e şi povestea Mitropolitului Pimen al Moldovei şi Sucevei, născut şi înmormîntat la Proviţa, numit şi „Mitropolitul Întregirii Neamului“, cel care, după Marea Unire, i-a cedat întîietatea la conducerea Bisericii Ortodoxe Române lui Miron Cristea (fiindcă era din Ardeal) cu motivaţia: „pentru închegarea sufletelor din toate provinciile alipite“. Casa din Proviţa a mitropolitului încă există, marcată cu o placă memorială, dar şi cu o inscripţie care aminteşte că acolo îşi petrecea verile dramaturgul Eugen Ionescu. 

Din carte nu lipsesc nici poveştile cu comori: cea a unui gospodar care, după o ploaie torenţială s-a trezit în curte cu un cazan de aramă plin cu monede de aur, dar şi cea, dezvăluită în premieră, despre o parte din tezaurul Poloniei, care, vreme de vreo două săptămîni, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a stat îngropat în casa unor cîmpineni. Se adaugă povestea omului care lua în fiecare lună de la Bucureşti patru valize pline cu bani, ca urmare a instalării în livada sa din Băneşti a unor sonde. Întîmplări pe cît de fascinante, pe atît de adevărate. Unii cîmpineni observă însă că, în ciuda mulţimii poveştilor adunate de autorii amintitei cărţi, există încă nenumărate altele. Nimeni nu le poate cuprinde pe toate. Mai ales în cazul Cîmpinei, cum spuneam, sacul pare inepuizabil.  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Forbes FOTO Shutterstock
Schimbări în topul 400 Forbes. Mark Zuckerberg nu se mai află printre primii 10 miliardari americani
Averea celor mai bogați 400 de americani s-a diminuat în 2022 pe fondul creșterii inflației și al scăderii piețelor, relatează Forbes.
regiunile ucrainene unde rusii fac referendumuri foto france24
România nu recunoaște aşa-zisele „referendumuri" din Ucraina. Reacția MAE
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a comunicat că România reiterează condamnarea, în termenii cei mai fermi, a așa-ziselor „referendumuri” desfășurate în perioada 23-27 septembrie 2022 în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina
meteo toamna foto pixabay
Vreme de plajă în ultima zi din septembrie. Ce regiuni vor fi măturate de ploi violente și grindină
Vreme deosebit de caldă se anunță în continuare, însă în vest, nord și centru temperaturile vor fi scăzute. După-amiaza și noaptea, în majoritatea zonelor lovesc ploile și vijeliile.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.