C├«inele ┼či politicianul

Publicat în Dilema Veche nr. 193 din 21 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Mama ta de jigodie, pleac─â, f**!!**, b─â, dac─â-┼úi dau un cap ├«n gur─â, **!!**... Nici nu v─â pute┼úi imagina ce era la gura mea. Iar mie ├«mi era greu s─â-mi imaginez c─â pot urla pe tonul ─âsta. Eram ├«ns─â ├«ngrozitor de obosit ┼či de nervos, a┼ča c─â m-am desc─ârcat f─âr─â urme de cenzur─â de bun─â-cre┼čtere. ┼×i a func┼úionat: potaia, care se repezise l─âtr├«nd furibund pe la spate, ca orice maidanez de tranzi┼úie, s-a uitat o clip─â ├«n ochii mei, s-a ├«ngrozit de ceea ce a v─âzut acolo, ┼či-a b─âgat coada ├«ntre picioare ┼či a plecat scheun├«nd c├«t a putut mai repede. C├«nd am realizat cele ├«nt├«mplate, m-am a┼čezat pe bordura trotuarului, mi-am scos o ┼úigar─â ┼či m-am tot g├«ndit dac─â s─â pl├«ng sau s─â r├«d: vorbisem cu un c├«ine a┼ča cum vorbesc ├«n societatea noastr─â to┼úi cei care vor s─â aib─â autoritate ┼či s─â fie asculta┼úi necondi┼úionat, iar c├«inele m─â ├«n┼úelesese... Ce este un ┼čef? Dominique de Villepin dezbate aceast─â problem─â cu R├ęgis Debray, ├«n paginile ultimului num─âr din Le Nouvel Observateur. Conjunctura face ┼čeful, confruntarea dintre un om ┼či anumite circumstan┼úe, dup─â cum se exprima generalul De Gaulle. Pentru Dominique de Villepin (care este ┼či biograful lui Napoleon), nu exist─â Bonaparte ├«n afara contextului revolu┼úiei. Pe de alt─â parte, "e┼čti consacrat ┼čef de c─âtre comunitate sau de c─âtre na┼úiune, dar te sim┼úi ┼čef ├«nainte de aceasta", consider─â de Villepin. "De fapt, politica este o problem─â de unitate - generalizeaz─â Debray - ┼či nici o comunitate nu poate atinge aceast─â unitate f─âr─â a face s─â apar─â din s├«nul s─âu o figur─â mediatoare ┼či charismatic─â ├«n care fiecare s─â se vad─â at├«t reprezentat, c├«t ┼či transfigurat. Nu exist─â personalitate colectiv─â, care s─â emit─â opinii ┼či care s─â ac┼úioneze, dec├«t printr-o ├«ncarnare individual─â. E trist pentru democra┼úie, dar exist─â ceva mai r─âu dec├«t ┼čeful, ┼či anume absen┼úa ┼čefului." Urmeaz─â o ├«ntreag─â analiz─â a ingredientelor subiective ┼či obiective care alc─âtuiesc un ┼čef "clasic", problematic─â obsesiv─â ├«n perioada interbelic─â, de la Malraux sau Sartre la Bernanos sau Alain. Pentru a se ajunge la vechea parabol─â a celor dou─â corpuri ale regelui: un ┼čef trebuie s─â dea de m├«ncare, dar ┼či de visat, trebuie s─â fie pragmatic, dar s─â aib─â ┼či o dimensiune transcendent─â. ┼×i ├«n prezent? Ei bine, ├«n aceast─â "lume a spectacolului", mai exact ├«n aceast─â tiranie a imaginii, "corpul mistic" al ┼čefului este aplatizat pe sticla televizoarelor pentru a l─âsa locul ├«n ├«ntregime vizibilului ┼či imediatului: "prezen┼úa ├«nlocuie┼čte reprezentarea". "C├«nd persoana eclipseaz─â personajul sau c├«nd actorul te face s─â ui┼úi scenariul prin efortul s─âu permanent de a se pune pe sine ├«nsu┼či ├«n scen─â, atunci ne afl─âm ├«n obscenitatea democratic─â... Este criza actual─â a reprezent─ârii, vrem directul, instantaneul, carnalul." ┼×i Debray continu─â: "Fotografia a fost inventat─â ├«n 1839. Nu o s─â ne apuc─âm s─â o ┼Ądezinvent─âm├é┬╗. Avem un stat-kodak, care se vrea o amprent─â a societ─â┼úii. Fiecare epoc─â se define┼čte prin ceea ce se decide s─â considere ca real ┼či constat c─â noi am trecut la o alt─â realitate: audiovizualul a devenit criteriul realului ┼či seriosului". Dar poate ┼či mai important─â dec├«t tirania imaginii este tirania sondajelor, care au ajuns s─â ├«nlocuiasc─â func┼úia esen┼úial─â a unui ┼čef, aceea de clarviziune ┼či decizie: "C├«nd ├«n fiecare sear─â un ┼Ąsondator de opinie├é┬╗ ├«┼úi explic─â ce cuv├«nt ├«┼úi aduce mai multe puncte ├«n sondaje, e┼čti supus unei reguli care nu mai este aceea dictat─â de con┼čtiin┼úa ┼čefului, ci aceea suportat─â de c─âtre ┼čef ┼či provenind dintr-un numitor comun al opiniei publice". ┼×i la noi? Care este rela┼úia dintre cele "dou─â corpuri ale regelui"? Care este acest "numitor comun" care face legea ├«n vremea democra┼úiei mediatice ├«nc─â destul de originale? S-ar zice c─â pentru noi conteaz─â mai degrab─â persoana dec├«t personajul, actorul, nu scenariul, acesta fiind ├«ns─â ├«nvestit, totodat─â, cu o aur─â simbolic─â aproape transcendent─â. S-ar zice c─â dimensiunea pragmatic─â, ceea ce face "┼čeful", este mai pu┼úin important─â (┼či se uit─â repede!), ceea ce conteaz─â fiind imaginea pe care ne-o trimite. Pe scurt, se pare c─â realitatea noastr─â de referin┼ú─â este imaginea public─â - de la imaginea de "prost─ânac" a lui Geoan─â la aceea de "animal politic" a lui B─âsescu. Totul devine astfel un joc de vizibilitate, de punere ├«n scen─â a apanajelor vizibile ┼či exterioare ale puterii: este ┼čef, are putere ┼či autoritate cel care 24 de ore din 24 arat─â publicului, so┼úiei ┼či c├«inelui s─âu c─â este ┼čef, c─â are putere ┼či autoritate. Pentru c─â doar astfel publicul, so┼úia ┼či c├«inele vor fi convin┼či c─â acesta este cu adev─ârat un ┼čef ┼či ├«l vor consacra ca atare! Dintr-o problem─â de unitate a comunit─â┼úii, politica devine astfel o simpl─â problem─â de vizibilitate ├«n comunitate, exersarea ├«n gol a gesturilor perceptibile de putere, repetate pretutindeni ┼či permanent. C─âci vai de cel care se va opri o singur─â zi din acest spectacol perpetuu al puterii: chiar ┼či c├«inele s─âu ├«l va p─âr─âsi a doua zi! Numitorul comun ├«n aceste condi┼úii? Foarte simplu: cine ┼úip─â ┼či gesticuleaz─â primul, mai tare ┼či mai ├«ndelungat comparativ cu preopinentul (acest limbaj corporal fiind cel mai vizibil ┼či mai u┼čor de ├«n┼úeles de c─âtre toat─â lumea), fie c─â este vorba de chelnerul de la restaurant, de subalternul de la serviciu sau de partenerul la un talk-show, este perceput drept c├«┼čtig─âtor de c─âtre opinia public─â. ┼×i aceast─â opinie ├«i confer─â putere real─â asupra celor din jur, transform├«ndu-l astfel ├«ntr-un c├«┼čtig─âtor real! M─â ├«ntreb cine a ├«nv─â┼úat de la cine acest principiu al primului l─âtrat: c├«inele meu de la oamenii din jur sau invers?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.