Chestii despre care ar trebui să știm

Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
Răzbunări, patimi, resemnări jpeg

Și nu ştim. De ce nu ştim? Habar n-am. Poate pentru că aşa e croită lumea. Poate pentru că nu ne interesează. Sau poate pentru că, deşi ne-ar interesa, n-avem de unde să aflăm. Există şi o altă variantă. Ar putea să ne intereseze, am avea de unde să aflăm, dacă am face un efort, dar, în cele din urmă, fiind la capătul ţării, zicem că nu merită. 

Satu Mare. Sfîrşit de iunie. Cînd cald, cînd frig, cînd nor, cînd soare, cînd o răpăială de grindină, cînd o rafală de vînt. Cîmp, cît vezi cu ochii, un soi de lung preludiu la concertul într-un singur acord al cîmpiei maghiare. Dinspre Cluj, ca să ajungi în părţile astea, treci prin Zalău, laşi în urmă dealurile curajoase şi, pînă să dai în cîmpie ca-n palmă, te opreşti la Beltiug sau la Răteşti. Pe-aici se fac vinuri puţin cunoscute la noi. O fi bine? O fi rău? Bine e că nu se-mbulzeşte lumea şi poţi să respiri. Rău e că n-ai cu cine să-mparţi bucuria de a le descoperi. Sate faine, prospere, cu case sănătoase, bucăţi mari de pămînt lucrat îngrijit, aşa, ca pe la alţii.  

Sîmbătă. Linişte ca-ntr-un sat de graniţă. Clădiri superbe care arată că, odată, unii au fost preocupaţi să ridice aici un oraş. Clădirea Teatrului de Stat, o minune discretă, care mai că nu strigă disperată după o restaurare demult promisă. Terase cuminţi, cafea de calitate, limonadă la litru, cu multă pulpă de lămîie şi de portocală. În faţa bisericii centrale, grupuri de nuntaşi. Poze, bliţuri, aparate de filmat. Freze cu „sarmale“, foşnete de mătase, tocuri dificile, pîlpîiri „turcoaz“ şi „siclam“ la doamne, iar la domni pantofi ascuţiţi, de lac, glumiţe şi nerăbdarea de a urca în maşini pentru a putea începe deliciul absolut al primei părţi a nunţii – plimbarea prin oraş cu claxonul apăsat continuu. E singurul moment în care liniştea locului tresare năucită din somn, pentru a se culca la loc, imediat. 

Hotel discret, pe o stradă cu case vechi, una-şi-una, amintind puternic de vremea apusă, în care n-aveai cum să confunzi zona rezidenţială a unui oraş, cu un sat. Stabilimentul de cazare e într-o casă veche, splendidă, cu două caturi. Curăţenia şi grija pentru păstrarea locului, ambele evidente, mai şterg un pic din tristeţea termopanelor, repede înfipte şi aici, la momentul lor de mare glorie. Interior bizar, cînd haios, cînd contrariant. Grinzi serioase, ale căror crăpături au fost umplute cu spumă (Au!), lacuri lucioase de te dor dinţii, fier forjat, mult împins în faţă de cineva care îi poartă o evidentă admiraţie. În schimb, multă linişte, atmosferă foarte primitoare, grădină memorabilă, ziduri groase, de cărămidă acoperită cu iederă. La restaurantul hotelului, în meniu, lovitură de teatru – ficat de gîscă la tigaie, lîngă un morman de jumări fine, din aceeaşi zburătoare vigilentă – 29 de lei porţia. Aţi găsit, pe lumea asta, mai bine?  

De departe, în centrul oraşului, se vede un turn care arată, la prima ochire, cam ca un minaret. Ciudăţenia asta se dovedeşte a fi, pînă la urmă, Turnul Pompierilor. Merită văzut. Dar programul de vizitare conţine cel mai dadaist text pe care îl poţi găsi afişat pe un monument – „Turnul Pompierilor este închis în condiţii de ploaie, cer înnorat, zile toride sau caniculă“. 

Hotelul central al oraşului e o fabuloşenie secessio, construită pe locul fostei Primării de pe la 1772. O clădire extraordinară, care urmează, cuminte, destinul altor bijuterii ale arhitecturii de pe meleagurile româneşti. Adică au fost luate de unu’ sau de unii, care, din lipsă de bani pentru lucrări, sau din cine ştie ce alte motive, le ţin la păstrare, să se degradeze în linişte, aşa cum se cuvine unei asemenea minuni. Prin gangul din dreapta clădirii, ajungi în sala de concerte a Filarmonicii „Dinu Lipatti“, loc de o frumuseţe rară, parte scăpată – spre slava Domnului – de elanul investiţiilor strategice ale iubitorilor de lucruri „deosebite“. 

În liniştea asta, pe la şapte seara, sub o lumină galbenă, ireală, filtrată de vitraliile superbei săli de concerte, în faţa a nu mai mult de două sute de spectatori şi în deplina necunoştinţă de cauză a multor împătimiţi de muzică din ţara asta, s-a aşezat la pian Leszek Mozdzer. Iubitorii de jazz vor tresări. Dar e prea tîrziu. Omul a cîntat o oră, ne-a lăsat căpiaţi şi a plecat. A început cu o piesă la care, cu stînga, a mitraliat o temă de Chopin, iar cu dreapta a zis, lejer, un standard. Pînă la final, numai delicateţuri. La al doilea bis, a făcut un unison ca o salată din mii de degete, şi dus a fost. După o pauză, ca un concurs de integrame în care lumea se chinuia să găsească şiruri de superlative, s-a urcat pe scenă Erik Truffaz. Aici, alţi împătimiţi de muzici vor cere sticluţa cu săruri, să nu leşine. Alături de trei muzicieni incredibili – Marcello Giuliani (bas), Benoît Corboz (claviaturi), Alberto Malo (tobe) – marele trompetist ne-a făcut praf şi pulbere. Varză. Surcele. Iertaţi golănia din limbaj, lipsa de pietate faţă de nobleţea spaţiului Filarmonicii, dar revelaţia estetică a fost atît de aproape de sublim, încît numai derizoriul o poate traduce în vorbe credibile. Şi ca să sune cu atît mai puţin verosimil, să arate ca un banc scos la o bere, ca o farsă, iată preţul, perfect real, al unui bilet la această cîntare – 15 lei. De-ăştia noi. Înainte de a mă pălmui, aflaţi că, în ultimii cinci ani, au mai fost pe-acolo Al Di Meola, Billy Cobham, Trilok Gurtu, Larry Coryell, Joey DeFrancesco şi Lars Danielsson. 

N-or fi astea cîteva chestii despre care ar trebui să ştim? Cine mai crede că o primărie şi un consiliu judeţean din ţara asta mai bagă bani în aşa ceva? Cine a auzit de oamenii de la Centrul Cultural „G.M. Zamfirescu“ din Satu Mare? Cine a auzit de Gigi Molnar? Buuun. Nimeni. Cînd om obosi de Bianca, Bote, Iri, Monica, modişti, părstilişti, iaurtişti, adică peste mulţi ani, poate aflăm ceva şi despre naivii romantici care nu cer statui şi fac lucruri normale.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

vitamine foto shutterstock
Un farmacist dezvăluie cele 5 suplimente care vor „schimba radical” viața femeilor: „Trăiți mai sănătos și mai fericit”
Apariţia menopauzei precoce la femei este un fenomen tot mai des întâlnit, iar aceasta vine cu anumite efecte secundare care pot fi dificil de gestionat.
Jaqueline Cristian (EPA) jpg
Jaqueline Cristian a pierdut finala turneului de tenis de la Rabat cu tânăra australiancă Maya Joint
Jaqueline Cristian a pierdut finala turneului WTA 250 de la Rabat în fața australiencei Maya Joint, scor 6-3, 6-2. Românca rămâne fără titlu în circuitul WTA, în timp ce adversara sa, în vârstă de doar 19 ani, bifează primul trofeu al carierei.
schimb prizonieri rusia Ucraina 1, foto Telegram jpg
Sute de prizonieri s-au întors acasă, în a doua etapă a schimbului „1000 pentru 1000” între Rusia și Ucraina. Cel mai tânăr dintre ei are 25 de ani
Rusia și Ucraina au realizat un nou schimb de prizonieri, în cadrul acordului „1000 pentru 1000”, repatriind câte 307 militari de fiecare parte.
image png
Imagine rară cu Horia Brenciu și fiica lui, Andreea. Tânăra a împlinit 33 de ani: „Te iubesc și azi, și mâine, și mereu!”
Horia Brenciu este un artist desăvârșit care se mândrește cu o familie numeroasă și frumoasă. Are o carieră de succes și totul merge strună atât pe plan profesional, cât și personal. Antrenorul de la „Vocea României” și-a serbat astăzi fiica cea mare, ocazie cu care a postat recent o fotografie cu A
Autostrada Foto Daniel Guță ADEVĂRUL jpg
Republica Moldova speră la prima autostradă către România. Chișinăul primește 1,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană
O autostradă între orașul Chișinău și granița Republicii Moldova cu România (Ungheni) se va construi cu bani europeni. Republica Moldova va primi din partea UE un sprijin financiar în valoare de 1,9 miliarde de euro.
Mihai Fifor FOTO Mediafax
Un lider PSD critică „retorica de învingător” a USR: „Reveniţi-vă, zmeilor. Românii nu au votat pentru Nicușor Dan, ci împotriva lui Simion”
Deputatul PSD Mihai Fifor îi critică pe cei de la USR și le transmite că Nicușor Dan nu înseamnă „USR redivivus”. „Înseamnă soluția de moment la spaima uriașă a românilor față de tot ce putea însemna Simion plus Georgescu”, a transmis el.
Al I Cuza jpg
Ce mânca Alexandru Ioan Cuza la micul dejun. Preparatul care nu îi lipsea de pe masă în nicio dimineață
Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, este cunoscut în istorie mai ales pentru reformele sale curajoase, precum secularizarea averilor mănăstirești și reforma agrară.
FC Liverpool (EPA) jpg
Deține supremația, la 32 de ani: cine e cel mai bun jucător din Premier League
Cel mai bun jucător din campionatul englez este legitimat la Liverpool.
balon prabusit, captura video jpg
Vacanţă de coşmar în Mexic. Un balon cu aer cald plin de turişti a aterizat forţat peste cabluri electrice. 12 persoane au fost rănite
Clipe de coşmar pentru mai mulţi turişti în Mexic vineri, când balonul cu aer cald în care se aflau a aterizat forţat peste cabluri electrice, pe o șosea de lângă Piramida Lunii.