Cetăţenii turmentaţi

Publicat în Dilema Veche nr. 435 din 14-20 iunie 2012
Marea de altădată jpeg

La recentele alegeri pentru funcţia de primar al sectorului în care locuiesc, am avut nişte nedumeriri de simplu cetăţean. Pentru fotoliul de primar au candidat 19 persoane, dintre care numai două cu şanse şi avînd acelaşi nume. Despre celelalte 17 n-am auzit vreodată ceva, cel puţin în ultimii 40 de ani. Cum să votezi pe cineva de care nici n-ai auzit?

Candidaţii cu şanse erau primarul PDL şi rivalul său de la USL. Acesta din urmă l-a acuzat pe primarul în exerciţiu că, timp de opt ani, n-a făcut altceva decît să fure banii oamenilor din sector, că principalul său scop a fost să-şi satisfacă interesele proprii şi pe cele ale clientelei politice. La rîndul lui, primarul (care era) a cerut alegătorilor, printr-un mesaj telefonic înregistrat, să nu aibă încredere în contracandidatul său, pentru că vrea să acceadă la Primărie doar ca să le fure banii. Mesajul a fost primit de mai mulţi cetăţeni, la foarte scurt timp după ce primarul se lăudase într-o emisiune televizată că el n-a făcut campanie electorală negativă şi n-a folosit procedee murdare, lucruri de care l-a acuzat, în schimb, pe adversarul său. Tot aşa, contracandidatul îl acuza pe primar că dă mită electorală din bani publici. În vremea asta, propriii agenţi de campanie de la USL le ofereau votanţilor excursii şi mese gratuite.

Eu, ca simplu cetăţean, recunosc că fiecare dintre ei mi s-a părut extrem de convingător ori de cîte ori a vorbit despre celălalt. Prietenii politici ai contracandidatului n-au contenit a spune că primarul e hoţ iar prietenii politici ai primarului au spus despre contracandidat că este proxenet. Cum adică? m-am întrebat. Tipii ăştia care aspiră la o funcţie aşa de importantă nu sînt nişte domni? Sînt doi infractori? Iar noi, cetăţenii din cartier, avem de ales pe unul dintre ei?

Nedumerit am fost însă şi de ce contracandidatul nu dovedeşte în justiţie că primarul în exerciţiu a furat timp de opt ani (dacă furtul pare aşa de evident) şi de ce partidul primarului nu dovedeşte în justiţie proxenetismul adversarului, ca să-l scoată din joc. Tot aşa, m-am întrebat şi de unde vine convingerea fermă a primarului că rivalul său are de gînd să fure banii oamenilor cînd îi va lua locul.

Ei bine, în cei opt ani, primarul a făcut unele lucruri şi, o vreme, majoritatea cetăţenilor au fost încîntaţi, şi chiar l-au votat masiv la alegerile trecute. Oponenţii spun însă că, la banii pe care i-a avut pe mînă, ar fi putut face mult mai mult şi mai cu cap. De unde poţi fi sigur însă că adversarul va reuşi să facă mai mult? Îl votezi şi afli pe urmă? Şi dacă nici el nu poate sau nu vrea să facă mai mult şi mai cu cap?

Susţinătorii primarului în funcţie pretind că acesta a dezvoltat un mod performant de a fura, prin care profită şi cetăţeanul. Şi că unui nou primar îi va fi greu să ajungă la un astfel de sistem perfect, în cazul în care îşi va propune aşa ceva. Oponenţii spun că, după un al treilea vot favorabil, s-ar putea ca nici cel vechi să nu mai dorească să satisfacă interesele cetăţenilor aşa cum a făcut-o pînă acum. Pînă la urmă, noi, cetăţenii, pe cine să credem? Trebuie să alegem iar dintre două rele? Păi, pînă cînd? Şi de ce? În sfîrşit, să zicem... Dar, care-i răul mai mare?

Ca ieşire din dilema asta, unii recomandau să votezi la locale în mod politic şi să sancţionezi partidul care a fost la putere, să-i dai o lecţie. Alţii, dimpotrivă, recomandau să votezi forţele politice aflate pe val, să le mai tai din avînt ca să nu cîştige prea mult şi să devină incontrolabile. Toate ideile astea au logică şi fac decizia complicată, mai ales atîta vreme cît lipsesc reperele concrete pe care să te bazezi.

Ni se spune că trebuie în orice caz să mergem la vot, pentru că altfel decid alţii în locul nostru, că democraţia presupune măcar participarea la vot. Dar dacă realmente nu ştii cu cine să votezi? Să dai foaia albă? Nuuu, că cică pot să pună alţii apoi ştampila unde le convine. Să pui ştampile pe mai multe căsuţe... să scrii ceva urît pe buletinul de vot? E ăsta un comportament responsabil? Ajută democraţia? Dar dacă simţi că nu eşti reprezentat (nici măcar pe departe) de către nici un candidat nu înseamnă că e ceva în neregulă cu democraţia noastră? Şi atunci, a participa la un aşa vot nu înseamnă a participa la perpetuarea unui sistem strîmb?

Poate nu mai înţeleg eu ce e votul? Poate sînt prea pretenţios sau poate că m-au zăpăcit de cap analiştii şi ziariştii? Orice e posibil, dar sînt sigur că, la recentele alegeri, mulţi cetăţeni de prin toată ţara s-au găsit în situaţia asta. Şi fie au votat cu un Negoiţă, fie au votat cu alt Negoiţă, fie n-au votat deloc, fără să fie însă convinşi că opţiunea lor e corectă şi că le va aduce vreun beneficiu.  

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Andrei Kartapolov FOTO Profimedia jpg
Un înalt oficial rus cere armatei să nu mai mintă cu privire la înfrângerile din Ucraina: „Poporul nu e prost”
Andrei Kartapolov, șeful Comitetului de apărare din Duma de Stat a Rusiei, a cerut miercuri armatei să „înceteze să mai mintă” în legătură cu înfrângerile militare din Ucraina pe care evită să le recunoască.
Hidroelectrica FOTO Inquam Photos/Octav Ganea
Hidroelectrica a primit peste 40.000 de plângeri de la clienții casnici. Câte au fost valide
Hidroelectrica a primit 40.589 de plângeri de la clienții casnici în intervalul ianuarie-iunie 2022, dintre care 40.476 au fost validate drept întemeiate, arată datele publicate de companie.
masti de protectie jpeg
Măști și viziere, în valoare de 7 milioane de lei, vor fi donate Republicii Moldova pentru combaterea infectării cu SARS-CoV 2
Guvernul a aprobat, miercuri, un memorandum în vederea donării unui pachet de bunuri de resort medical Republicii Moldova, în valoare totală de 7.3 milioane de lei.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.