Cel mai puternic om din lume

Publicat în Dilema Veche nr. 752 din 19-25 iulie 2018
Nu eşti de acord? Eşti prost  Sau primitiv jpeg

Unii spun că a venit, ca un „Mîntuitor“ contemporan, din esența firii noastre de astăzi. Adică din televizor. Din spectacol. Din divertisment. Și din bani. Foarte mulți bani, pe care i-a făcut din afaceri. Cei care îl divinizează spun că e cel mai curat om din lume. Pentru că are atîta bănet încît nu-i mai stă mintea la nici un fel de căpătuire, ci face ceva pentru a intra în istorie ca omul care schimbă cursul lumii. Ce vreți?! Sînt oameni care gîndesc așa. Și au argumente serioase. Fiecare cu părerea lui. Iar poieni ale lui Iocan nu se găsesc doar în țara Mioriței. Ei spun că acest președinte al Statelor Unite ale Americii e vocea tuturor celor pe care i-a redus la tăcere, i-a uitat, abandonat, persiflat și umilit – de ani buni încoace! – muntele de „ipocrizie liberală“. Muncitorii rămași fără serviciu și fără casă, aneantizați în fața televizorului, într-o țară în care totul e din ce în ce mai scump, mai scăpat de sub control, mai inegal, mai nedrept, versus îmbuibații de democrați stricați din familia Clinton, care-au șterpelit bani publici, rătăciții putred de bogați de la Hollywood, care trăiesc într-o ficțiune penibilă și dau tonul stricăciunii generale, ultraliberalii năuciți de hipstereală, inconștienți de pericolele gigantice venite dinspre valul migrator, minoritățile sexuale, prăbușirea Bisericii, pierderea identităților naționale. Pentru unii, acest om de afaceri, coborît dintr-o carieră fulminantă în showbiz, e salvatorul demnității, al valorilor tradiționale, al lucrurilor simple, care ne fac oameni. E personajul providențial, trimis de Divinitate să răstoarne taraba păcătoasă a ipocriziei politice, a libertinajului devenit nouă religie, a stricăciunii care bîntuie lumea deghizată în virtute a „liberalismului“.

Recent, „Mîntuitorul“ a fost în Europa. Și a făcut ravagii. A-ntors lucrurile cu susu-n jos, peste tot pe unde a trecut. Îi place la nebunie să facă de-astea. Iar susținătorii lui o iau razna de plăcere cînd îl văd în plin recital. E un tip dintr-o bucată. Nu știe el finețuri diplomatice și driblinguri de comportament în medii sofisticate. E genul direct, utilizator al unui repertoriu lexical foarte restrîns, răstoarnă totul prin sufrageriile de cristal ale liderilor europeni îmbătrîniți în rele. O repede pe Angela Merkel de-i sar capacele, se stropșește la aliații din NATO și le ia banii, o ceartă pe Theresa May și o ia-nainte, uitînd-o pe biata Regină Elisabeta a II-a vorbind singură. Toate televiziunile urlă cît le țin bojocii, ziarele și rețelele sociale explodează de glumițe și ironii, hipsterimea iese și protestează, înalță baloane care-l înfățișează pe Marele Blond ca pe un copil gras și gîngav, lumea are la ce să se uite, are subiect și dezbate cu înfrigurare. Cei care nu-l susțin, cei care cred că omul e o catastrofă pentru umanitate spun că personajul acesta pierdut în narcisism patologic bate palma cu toți tiranii lumii, cu toate caricaturile răului, alăturîndu-se acestei galerii grotești sub care se va prăbuși întreaga planetă. Tot ei spun că mojicia, obrăznicia și insolența cu care acest om conduce cea mai puternică țară din lume – iar conducerea asta e făcută fără cea mai vagă cunoaștere a politicii, cu mijloace de „patron“, de om de afaceri – sînt tonul cîntecului de lebădă al întregii lumi civilizate.

Cei care-l adoră sau cei care spun că omul merită măcar o șansă sînt încredințați că face totul ca la carte. Adică răscolește mizeria acestei lumi și nu se dă-n dosul unor comportamente convenționale sau al unor discursuri diplomatice care nu spun nimic. Omul se duce și rezolvă chestii grave, lăsate-n suspensie de o administrație Obama pierdută în nuanțe și-n corectitudini politice. S-a dus în Arabia Saudită și nu numai că le-a arătat pisica iranienilor, restabilind o alianță fermă și decisivă în zonă, dar după vizita lui acolo, ce să vezi?! – femeile au căpătat drepturi la care nu sperau vreodată. S-a dus peste Kim și l-a spulberat la nivelul imaginii în întreaga lume, prin impetuozitate și simplitate. Una și cu una fac două. Bifat. A rezolvat-o și p-asta. A mutat ambasada americană la Ierusalim, cu curaj, fără să clipească, arătînd că nu se glumește cu el și că e, totuși, cel mai puternic om din lume. A tras o tură prin Europa, lăsîndu-i pe toți ca la dentist, luîndu-le banii și făcînd din -NATO o alianță mai puternică și mai bogată. Pînă și criticii cei mai îndîrjiți se cam bîlbîie uneori, pentru că omul are și rezultate. În urma mojiciilor, a declarațiilor neinspirate, a confuziilor de termeni, răsar uneori succese incredibile.

Cireașa de pe tortul ăsta multicolor și supraornat a fost întîlnirea de la Helsinki cu Vladimir Putin. În dorința disperată de a-și aduna puncte de legitimitate a alegerii sale ca președinte – în contextul în care e din ce în ce mai zgomotos faptul că rușii au șurubărit și ei „un pic“ la alegerile americane –, cel mai puternic om din lume a făcut din nou declarații în stilul lui caracteristic, înjurînd administrația precedentă și serviciile de informații ale propriei sale țări. Numai că, lîngă fostul ofițer KGB Vladimir Putin, show-ul exersatului star american de televiziune n-a mai fost așa amuzant. Totul a părut o victorie discretă și muncită a primului, care-l lasă pe cel din urmă să creadă și să pară că el e, totuși, cel mai puternic om din lume. La umbra acestei imagini ca o șaorma cu de toate, Vladimir Putin se poate odihni lejer, pentru că și-a cîștigat o și mai mare libertate de mișcare, precum și încoronarea absolută a reputației de tip care face manevrele palmat, cu discreție, interesîndu l rezultatul, nu zgomotul mediatic. În minunata Rusie, opozanții și jurnaliștii pot fi asasinați în continuare, cetățenii arestați și bătuți pentru că protestează, iar Armata Roșie poate intra unde poftește. Toate astea în timpul în care cel mai puternic om din lume se bucură de lumina studiourilor marilor televiziuni, de primele pagini ale ziarelor și de puzderia de glumițe de pe Internet.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Cseke Attila si Nicolae Ciuca FOTO Guvernul Romaniei
Banii din „Anghel Saligny”. Baronii locali iau caimacul, liderii mici, lăsați cu mai puține fonduri
Alocarea banilor din Programul „Anghel Saligny” pentru fiecare județ în parte arată diferențe față de promisiunile inițiale, fiind cazuri în care unele sume au fost modificate și cu peste 100 de milioane de lei.
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, desculți la o întâlnire cu oficialii niponi FOTO: YOUTUBE Guvernul României
VIDEO Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, desculți la o întâlnire cu oficialii niponi
Premierul României și președintele Camerei Deputaților au participat astăzi, în Japonia, la o întâlnire cu Liga Parlamentară de prietenie Japonia-România. În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali români au fost nevoiți să se descalțe, potrivit tradițiilor japoneze.
ionut stroe foto Inquam Photos
Stroe, despre candidatul PNL la prezidențiale: Ciucă este omul pe care ne bazăm, este principala opțiune
Purtătorul de cuvânt al PNL susține că în momentul de față Nicolae Ciucă este omul pe care partidul se bazează, fiind prima opțiune a PNL la alegerile prezidențiale. Stroe susține că Ciucă va conduce partidul pentru o perioada lungă de timp și va reuși să aducă peste 30 de procente la alegeri.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.