Cei ce s-au dus

Publicat în Dilema Veche nr. 732 din 1-7 martie 2018
Comunismul se aplică din nou jpeg

Revista noastră a împlinit 25 de ani. Cineva observa că vîrsta aceasta înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decît un sfert din centenarul României, pe care tot în acest an îl sărbătorim. Sigur, nu e un record mondial sau european, nici măcar unul național, dar totuși e ceva. Într-un sfert de secol se pot întîmpla și chiar s-au întîmplat multe. O perioadă în care generațiile s-au succedat, dar prin redacția noastră au trecut niște oameni cu totul speciali pe care nu vrem să-i uităm fiindcă știm că fără ei revista nu ar fi fost la fel. Vreau deci să amintesc cîte ceva despre cei care nu mai sînt astăzi printre noi.

Teodor Sugar, Tedy, cum i se zicea, primul secretar general de redacție, era ceea ce se poate numi un adevărat meseriaș. Un om care știa în orice moment tot ce se întîmplă cu revista, ce pagini sînt deja gata, ce articole mai trebuie să vină, cine a scris deja și cine nu. Se pricepea la mecanismele gazetăriei mai bine decît oricine și, cu finețe și inteligență, făcea mașinăria să meargă. Prezența lui dădea un fel de siguranță celorlalți că nu se va întîmpla nici un accident, că revista va apărea de fiecare dată la timp, în cele mai bune condiții. Și, ca orice meseriaș, preocupat continuu de propriul job, fuma foarte mult.

Tita Chiper ne uimea în redacție cu informațiile sale minuțioase despre aproape oricine. De cîte ori apărea la orizont cîte un nume, un personaj despre care noi încă nu știam nimic, ne uitam întrebători la ea. Făcea ochii mici, căutînd parcă prin niște fișiere ale minții, și apoi spunea ceva de genul: Da, da, da, păi, ăsta lucra la cutare instituție pe vremea lui Dej, cînd a avut niște probleme fiindcă se încurcase cu nevasta nu știu cărui ambasador străin. Părea că societatea românească nu are nici un secret pentru ea și că știe despre oricine cîte un amănunt sau o poveste relevantă. Așa cum Teodor Sugar se pricepea la mecanismele gazetăriei, ea se pricepea la dedesubturile firii umane. Avea o inteligență sclipitoare, care în unele momente depășea puterea de înțelegere a multora dintre noi. Uneori, abia după ce plecai de la redacție îți pica fisa ce a vrut să zică despre un lucru sau altul. Și tot ea știa cel mai bine cum să i ia pe portari, pe oamenii de serviciu. Avea darul de a se putea înțelege cu necunoscuți și cu oameni de toate categoriile. Asta se vede și din interviurile cu totul extraordinare pe care le-a făcut pentru Dilema și care, după dispariția ei, au fost reunite într-un volum.

Zigu Ornea era un cărturar de-să-vîrșit. Probabil că și-a petrecut cea mai mare parte a vieții prin biblioteci și printre cărți. Nici nu are rost să spun eu aici cît impresionante erau cunoștințele sale asupra perioadei de dinainte de Război, cultural și politic vorbind. Lucrul acesta e atestat de zecile de volume pe care le-a publicat de-a lungul vieții. În Dilema avea una din cele mai interesante rubrici din presa românească de după 1989. Dincolo de asta însă, Zigu Ornea era și un om fascinant, cu un umor fin. Era capabil să poarte unele dintre cele mai rafinate polemici pe care mi-a fost dat să le aud. Cele cu Octavian Paler de la vila scriitorilor de la Neptun, din anii comunismului, erau de-a dreptul delicioase. Era și un povestitor înnăscut. Nu pot să uit cum povestea că iarna, cînd era copil la Botoșani, rebegit de frig, visa sobe pe stradă.

Magdalena Boiangiu, Lena, cum îi ziceam noi, era o forță. Avea o minte puternică, ordonată și vedea lucrurile clar. Articolele în care analiza chestiuni de politică externă sînt o mărturie a viziunii sale de ansamblu asupra lumii. Era o jurnalistă cu foarte mare experiență, dar competențele ei depășeau cu mult simpla gazetărie. Scria cronici de teatru și avea o mulțime de cunoștințe în lumea teatrului. Sfaturile ei ne erau totdeauna utile. Cînd făceam cîte o boroboață, ne amenința că ne trăsnește. Putea fi tăioasă, dar putea fi și foarte înțelegătoare. Avea tăria de a spune lucrurilor pe nume, ca nimeni altcineva. Vorbele ei plutesc și astăzi în redacție pe deasupra noastră, iar pălăria ei de vară încă ne veghează din cuierul în care i-a rămas locul definitiv.

Alex. Leo Șerban deborda de spirit. Mereu în priză cu noutățile culturale sau mondene, era veșnic entuziasmat sau revoltat de cîte ceva. Indignările lui puteau fi devastatoare. Nu suporta prostia și nu i suporta pe proști. Își trăia viața și ideile la maximum. Mereu pleca sau se întorcea de la cîte un festival de film. De multe ori în redacție așteptam nerăbdători să aflăm reacția lui Leo despre în-tîmplarea, situația sau personajul zilei. Părea că poate să treacă cu eleganță peste lucrurile grave și să găsească profunzimile unor întîmplări aparent superficiale. Fără el, redacția noastră a devenit mai sobră.

Nu în ultimul rînd, l-aș aminti pe Augustin Buzura, chiar dacă nu a făcut parte din redacție, fiindcă fără el revista nici nu ar fi existat.

Toți cei pe care i-am pomenit au dispărut prea devreme.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.