Ce au pierdut britanicii

Publicat în Dilema Veche nr. 595 din 9-15 iulie 2015
Reacţii omeneşti jpeg

Londonezii au comemorat zece ani de la atentatele din 7 iulie 2005 care par să le fi schimbat viaţa. Despre englezi se spune că sînt calmi. Sînt nenumărate poveşti despre stilul în care au înfruntat cel de-al Doilea Război Mondial, despre curajul şi rezistenţa cu care au făcut faţă bombardamentelor germane. Cu vreo zece ani înainte de atentatele din 2005, mă aflam într-o casă din Londra şi ascultam asemenea poveşti de la o doamnă mai în vîrstă, o englezoaică get-beget. În faţa unei ceşti de ceai, ea îmi confirma plină de mîndrie acest comportament al englezilor. Se zice, îmi spunea, că dacă la uşa unui englez vine poliţia să-l anunţe că un copil de-al său a avut un accident, englezul îşi ţine cumpătul şi, înainte de a da fuga spre spital, îl invită pe poliţist înăuntru, îi oferă un ceai şi, eventual, îşi termină de sorbit propria ceaşcă de ceai.

Exact în timp ce îmi spunea asta, întîmplarea a făcut ca o maşină de pompieri cu girofarul mergînd să se oprească fix în dreptul geamurilor din faţa casei în care ne aflam. Englezoaica s-a ridicat brusc de pe scaun şi a început să se agite. „Poate că trebuie să fugim“, a spus pe un ton cît se poate de alarmat. I-am răspuns că poate ar trebui să ne terminăm mai întîi ceaiul, dar n-a sesizat gluma. 

A fost prima oară cînd am observat direct că englezii s-ar putea să nu fie neapărat cu toţii chiar aşa cum spun legendele sau că, poate, generaţiile care au trecut prin războaie erau într-un fel, iar cei de acum, obişnuiţi de zeci de ani doar cu pace şi confort, sînt altfel. A doua oară, eram la Londra chiar cînd s-au comis atentatele din mijloacele de transport în comun. Cu acea ocazie aveam să descopăr cît de uşor poate fi compromis chiar şi un strat vechi şi serios de civilizaţie al unei societăţi. Imediat după atentate s-au făcut auzite mesaje politice, care vorbeau despre curaj şi solidaritate. Tony Blair i-a blamat pe atacatorii care doreau să schimbe „our british way of life“ (felul nostru britanic de a trăi). Aceeaşi formulă a fost folosită şi de către regină. Conducătorii păreau să ştie perfect care era adevăratul pericol. Fiindcă, în acele zile, am asistat la o schimbare bruscă şi radicală a atmosferei din societatea britanică. Oamenii se întîlneau cîte trei, cîte patru pe la colţuri de stradă şi comentau în mod aprins cele petrecute. Cam la fel ca la noi în perioada Revoluţiei sau a cutremurului din 1977. Maşinile poliţiei umblau în mare viteză prin tot oraşul cu sirenele date la maximum. O colegă de-a mea a fost înjurată de un individ în plină stradă. Era brunetă şi omul se gîndise că e vreo pakistaneză. Britanici de origine pakistaneză fuseseră cei care comiseseră atentatele. Eu însumi (probabil din cauza accentului străin) am fost avertizat preventiv de către casieriţa de la o piscină că, dacă nu-mi încui hainele în vestiar exact aşa cum scrie în nu ştiu ce regulament, voi fi arestat. Xenofobia plutea în aer. În metrou am asistat la manifestări rasiste, de-a dreptul incredibile pînă atunci. Într-un vagon, un senior britanic blond şi pistruiat a început să-l înjure din senin pe un tînăr de culoare, întrebîndu-l ce caută în ţara lui. O femeie albă i-a sărit tînărului în apărare şi a ieşit o întreagă nebunie. În general, prin metrouri, cînd apărea cîte un individ cu ten mai închis şi rucsăcel în spate, multă lume se muta îngrijorată în alt vagon. Intrarea oricui în localurile sau muzeele din centru era condiţionată de controlul bagajelor. 

Mă aflam într-una dintre metropolele cele mai civilizate din lume, în care pînă atunci politeţea fusese proverbială, corectitudinea politică de-a dreptul exagerată şi toate rasele pămîntului convieţuiseră fără probleme. Poate erau şi unele mai vechi tensiuni mocnite care ieşeau acum la iveală, dar, într-o singură zi, schimbarea era uluitoare. Calmul englezesc rămăsese o simplă poveste. Întreaga societate părea isterizată. Lucrurile au culminat cu povestea împuşcării brazilianului Jean Charles de Menezes. Poliţiştii i-au tras mai multe gloanţe în cap, de aproape, crezîndu-l terorist. Tînărul era complet nevinovat. A fost un moment de la care discursurile ce îndemnau la calm şi raţiune au început să prindă din nou forţă. Sigur, perioada de nebunie maximă, explicabilă într-un fel prin grozăvia atacurilor, a trecut în cîteva săptămîni. Se pare însă că, de atunci, societatea britanică a pierdut cîte ceva din calităţile ei de invidiat. 

Într-un sondaj de opinie comandat în urmă cu două luni de organizaţia British Future, 54% din respondenţii britanici sînt de părere că relaţiile din interiorul societăţii lor au fost ceva mai rele în ultimul deceniu. Autorii sondajului observă că oamenii încă mai au un sentiment de îngrijorare, deşi 56% din cei întrebaţi (aparţinînd mai multor religii) cred că musulmanii care trăiesc în Marea Britanie se opun ideologiei teroriste care a dus la atentatele din 7 iulie 2005.

Poate că, fără şocul acelor atentate, nici campaniile presei tabloide britanice împotriva altor străini, întîi polonezii, apoi românii şi bulgarii, n-ar fi prins la public şi nici n-ar fi fost atît de virulente. Poate că nici personaje politice de tipul lui Nigel Farage n-ar fi avut succes. Mi-e teamă că teroriştii chiar au reuşit întrucîtva să schimbe felul de a trăi al britanicilor.  

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.