Ce a mai dispărut din București

17 aprilie 2020
Comunismul se aplică din nou jpeg

De ani buni, lumea nu-și mai bate covoarele în fața blocului, iar acel cadru din bare vopsite de obicei în verde, numit „bătător de covoare”, pe care îl foloseau și copiii pe post de poartă de fotbal, nu mai poate fi văzut decît extrem de rar.

N-am mai observat proprietari care să-și spele mașina în fața blocului. Nu mai iese omul duminica sau sîmbăta, ca înainte, cu cîrpa sau buretele și ligheanul cu detergent, să umple mașina și strada de spume curgătoare.

La intersecțiile semaforizate nu mai există „spălători de parbrize”. Au dispărut complet, de parcă i-ar fi înghițit pămîntul, la fel de brusc cum obișnuiau să apară, tot ca din pămînt, în fața șoferilor, cu instrumentele lor de cauciuc, apucîndu-se de treabă chiar fără să ceară voie. 

Nu mai sînt nici copiii care cîntă sau cerșesc la metrou (evident, zilele astea, „de COVID”, nu prea mai sînt nici altfel de călători). Multora dintre noi ne vor rămîne însă în minte acele cîntece obsedante de tip „Mamelor din lumea-ntreagă…”

Altădată un adevărat „brand de țară”, „aurolacii” sînt din ce în ce mai scumpi la vedere. E de presupus că s-au împuținat considerabil. Mai apar pe la Gara de Nord sau într-un loc de pe strada Luterană.

„Bomboanele agricole”, așa cum li se zicea semințelor „de bostan, de floare, băieți!”, se găsesc acum sărate și deja curățate în orice supermarket. Clasicele vînzătoare care le ofereau pe stadioane sau direct pe stradă, cu amintita strigare, din cîte o pungă largă ori un coș, avînd drept măsură un păhărel de lemn, au dispărut.

Nu mai există obiceiul de a se face coifuri din ziare, cînd e cald, mai ales pe stadioane. Acum sînt șepci pentru toată lumea și nu prea mai sînt ziare.

Dispărute sînt și sifoanele și sifoneriile cu sticlele, capsulele, cozile, discuțiile, zgomotele, restricțiile și întregul specific din jurul lor. A rămas doar conceptul de „sifonare”, în sens de delațiune, o activitate ce se dovedește mai peren umană chiar decît obișnuința de a fabrica și a bea pomenitul lichid.

Nu mai există telefoane publice. Cine-și mai amintește de cabinele deasupra cărora era un disc de tablă alb și rotund pe care scria cu albastru „TELEFON”?

N-am mai văzut jucîndu-se alba-neagra pe lîngă piețe sau pe la colțuri de stradă. Probabil că, pe de-o parte, populația de la noi deja s-a cam „imunizat” și „afacerea” nu mai rentează, iar pe de altă parte, marii maeștri ai acestui sport s-au orientat către piețe mai bogate din lume și cu indivizi mai creduli.

Nici acțiuni nu se mai cumpără prin piețe și alte locuri publice, cum se întîmpla pe vremea așa-numitei privatizări (populare) inițiate de Guvernul Văcăroiu.

Nu mai există „valutiști” ambulanți. Aproape că am uitat de „țeapa” numită „Maradona”.

Au dispărut aproape cu desăvîrșire cîinii vagabonzi, vestiții „maidanezi” care pînă nu demult declanșau atîtea energii civice și făceau să curgă valuri de cerneală, nenumărate doze de vaccin antirabic și chiar sînge de om nevinovat.

Căruțele trase de cai au dispărut și ele din Capitală, dar cui îi e dor să le mai vadă n-are decît să iasă puțin pe șoselele și străzile comunelor din împrejurimi.

Trabantul, Wartburgul, Lada, Moskviciul și, bineînțeles, Dacia 1300, care într-o vreme formau aproape întreg peisajul automobilistic, mai pot fi astăzi rarisim descoperite în trafic sau prin parcări, ca niște adevărate piese de muzeu.

Nu mai auzi strigîndu-se „Haine vechi!”, „Sticli goale cumpăă…!”, „Repar butoaie!”, „Mătura, măturica, măturea!”, „Geamuuuri!” și nu mai vin gaborii din zona Mureșului, cu pălăriile și mustățile lor, să vîndă cuțite, oale sau crătiți smălțuite.

Nu mai vezi pe stradă copii care să bată mingea sau să joace gălăgios leapșa, șotron, elasticul, țară, țară, vrem ostași, poarca, hoții și vardiștii și multe altele asemenea…

Au dispărut „melcii” de gunoi din sectorul 3 și nu numai, acele construcții rotunde și roșii din cărămidă și beton, în care se depozitau gunoaiele.

Nu mai sînt cizmării. Cu unul dintre ultimii reprezentanți ai breslei, foarte în vîrstă, am făcut eu la un moment dat un interviu. Pe locul atelierului său e acum un bloc nou.

Nu mai există PSM, dar încă există PRM și mai există și săli de bingo. Continuă să existe și acele nenumărate afișe lipite pe stîlpi, pe care scrie „Executăm foraje de mică și mare adîncime”.

Or mai fi și altele pe care le-am uitat, însă temerea mea e ca, după lunga perioadă de carantină în care ne aflăm, să nu dispară multe alte lucruri, dar, mai ales, să nu cumva să reapară unele dintre cele enumerate mai sus.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
Mituri despre nutriție, dărâmate de un specialist. Carnea nu face rău, pâinea nu îngrașă. Singurele alimente hipercalorice
Carnea nu ne face rău, la fel cum pâinea nu ne îngrașă. Măsura este însă totul, iar alimentele, oricât de sănătoase, nu pot face, singure, minuni în viața noastră, spune medicul nutriționist Laura Ene.
image
A murit tânărul aflat în comă de două luni de la o durere de măsea
Ionuț Marian Călărău, care a stat în comă aproape două luni după ce a ajuns la spital cu o durere de măsea, a murit în spital. Anunțul a fost făcut pe rețelele sociale de familie și prieteni.
image
Fetiță de 11 ani, filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Imaginile au ajuns la colegi
O minoră de 11 ani, elevă în clasa a V-a la o școală din Cluj, a fost filmată în timp ce întreținea relații sexuale cu un elev de liceu. Filmările realizate în vacanța școlară au fost distribuite colegilor.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.