Cartea de vizită

Publicat în Dilema Veche nr. 715 din 2-8 noiembrie 2017
Cartea de vizită jpeg

Pentru profesorul de la Arte Vizuale Nelu Mocopan, simplitatea fusese, dintotdeauna, secretul succesului în viață. De aceea, ajuns, în sfîrșit, decanul Facultății, nu renunță, nici în cele mai mici amănunte ale noii posturi, la principiul său existențial director. Își comandă o carte de vizită adaptată funcției, dar pe ea hotărî să treacă doar trei cuvinte fundamental-identificatoare: Nelu Mocopan, Decan. Restul informațiilor, decise el după un scurt raționament, constituia o chestiune de asumare a celor care urmau să primească prețiosul document. Ca personaj public, își făcuse datoria de a comunica esențialul, așa cum procedase, de altfel, în întreaga lui carieră. Totuși, vai, acasă, lăudîndu-se, în fața soției, cu „esențializatul“ cartonaș, avu parte de o imensă surpriză! Consoarta, avocată de meserie, persoană deprinsă deci cu discursurile elaborate, s-a enervat cumplit: „Ai făcut-o de oaie, musiu! Cum Dumnezeu ai achitat deja 5.000 de bucăți din nebunia asta? Sună ca naiba și, în plus, nu oferă nici un reper util legat de tine. Pare o glumă proastă. Cum să dai monstruozitatea aceasta oamenilor importanți cu care vei interacționa de acum? Te vor crede oligofren. Auzi, Nelu Mocopan, Decan! De ce nu Decan Nelu Mocopan? Era mai firesc. Măcar, dacă te chema Mocofan, te-ai fi încadrat și tipologic, nu numai prin rimă, în idioțenia ce ți-a ieșit din cerebel.“

Nelu s-a întristat teribil, însă nu a renunțat la cartonaș. Ar fi însemnat o capitulare înaintea prejudecăților unei lumi tot mai stranii și, totodată, o abandonare a regulii care îi adusese triumful – simplitatea. Oferi așadar cartea de vizită în dreapta și în stînga. Ce să vezi? Pragmatica avocată avusese, se părea, dreptate. Curînd au început ironiile și răutățile. Mai întîi în Universitate, apoi și în presă. Colegii îl luau în balon, cînd îl întîlneau, zicîndu-i numele, împreună cu funcția, cu o apăsare batjocoritoare pe nefericita rimă. Chiar și în Consiliul de Administrație a primit lovituri. Toți decanii aveau în față, pe masa la care se ținea importanta ședință, numele și funcția trecute normal, adică, de exemplu, Norișor Pandalie, Decanul Facultății de Matematică ori Crestuț Torpilaru, Decanul Facultății de Studii Economice. În dreptul lui scria, pur și simplu, Nelu Mocopan, Decan. Nici rectorul nu-l „ierta“ cîtuși de puțin. Ori de cîte ori îi dădea cuvîntul, recita, invariabil, cele trei cuvinte devenite cumva istorice: „Vă rog, domnule profesor Nelu Mocopan, Decan!“ Se producea, bineînțeles, rumoare în sală. O rumoare însoțită de surîsuri pe sub mustață, surîsuri repetitive și în instituție: oriunde se ducea, avea parte de ele. Și fără a fi rostită, „citea“ formula, ghiduș disimulată, pe buzele tuturor: Nelu Mocopan, Decan. Ha, ha, ha, ha.

Jurnaliștii i-au făcut viața și mai acră. Citîndu-l, într-un cotidian major, cu o declarație banală despre numărul de locuri scoase, la admitere, la Arte Vizuale, ei titraseră, pe pagină, cu litere de o șchioapă: „Declarația lui Nelu Mocopan, Decan“. Mamă-mamă, ce a fost ulterior, în ediția electronică a ziarului, pe forum! Cele mai crunte înjurături cu putință, axate tot pe trista carte de vizită academică: Nelu Mocofan, De Fazan, Nelu Mocopan, Decăcan, Nelu Mocopan, Defecan etc. În mod clar, ideea business card-ului fusese compromisă. „Nu însă și principiul simplității!“ gîndea, cu îndîrjire, Nelu. Într-adevăr, lumea nu știa că avea de-a face cu un om încăpățînat. Atît de încăpățînat, încît hotărî să-și schimbe mai degrabă numele decît formula esențializată de pe cartea de vizită. A apelat la Tribunal pentru dobîndirea unei identități parțial modificate: Nelu Mocopănescu. Devastatoarea rimă de pe cartonaș urma să fie, iată, eliminată! Va pune acolo Nelu Mocopănescu, Decan. Genial! Cînd a auzit, nevastă-sa a înnebunit. I-a spus „Mocofanu’ dreacu’!“ și i-a trîntit ușa dormitorului în nas. El a mers totuși, obstinat, înainte și, după teribile tribulații birocratice, a obținut, oficial, numele menționat. Și-a comandat -imediat 10.000 de cărți de vizită noi și s-a dus la Serviciul Tehnic al Universității, unde a început să zbiere, direct, la tîmplari și lăcătuși.

O precizare necesară aici. Decisese că va fi zbir în viitor, pentru a nu i mai lăsa pe toți neghiobii să-l calce pe coadă: „Băi, tîmpiților, voi n-ați auzit că mă cheamă altfel? Pînă mîine, la prima oră, vreau plăcuța de pe ușa biroului meu înlocuită. Să văd noua identitate exprimată simplu, că simplitatea-i mama victoriei! Dacă nu va fi simplă, voi propune conducerii destituirea voastră, nătărăilor!“ Muncitorii îl întrebară, tremurînd, pe șeful de echipă ce să scrie pe plăcuță, întrucît nu înțeleseseră nimic. Acesta urlă, la rîndul lui, ca o fiară dezlănțuită: „Ceva simplu, dobitocilor! L ați auzit pe domn’ profesor. Cît mai simplu!“ A doua zi, domnul Mocopănescu veni, relaxat și plin de sine, la birou. Cînd să descuie ușa, zări năucit plăcuța montată, febril, încă din timpul nopții: Decă-Nelu. 

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum îi țepuiesc șoferii de Bolt pe turiști pe aeroportul din capitala Azerbaidjanului. Pățania unei familii de români
Eliza și Ioan, doi români din Galați care au călătorit în peste 40 de țări de pe patru continente, au avut recent o experiență foarte neplăcută cu șoferii de Bolt de la aeroportul din Baku, capitala Azerbaidjanului. Șoferii de acolo sunt deja cunoscuți pentru faptul că țepuiesc des turiștii.
image
Amezi uriașe pentru folosirea apei potabile la grădină și piscină. „Eu consum pentru piscină și la două sate mai jos n-au apă nici să bea”
În timp ce unii români consumă o cantitate uriașă de apă în perioadele caniculare, folosind-o la udatul legumelor din grădini și sere sau la umplerea piscinei, alții nu au apă de băut. Legea Apelor prevede amenzi între 25.000 și 30.000 de lei pentru folosirea nerațională a apei.
image
Taberele școlare. „Rețeaua timpului liber“, deschisă în comunism pentru toți copiii merituoși
Adevărate aventuri într-o vreme în care distracțiile erau puține, iar micile-mari bucurii mai apreciate, taberele școlare erau prezente în toate județele, cele mai multe fiind finanțate de Stat.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.