Călcîiul lui Darwin

Publicat în Dilema Veche nr. 443 din 9-15 august 2012
Călcîiul lui Darwin jpeg

În vasta sa operă evoluționistă, mai precis în Descendența sau originea omului, Charles Darwin spune, la un moment dat, un lucru tulburător. Să-l citim împreună: „La sălbatici, cei slabi de corp sau minte erau repede eliminați, iar cei care supraviețuiesc prezintă de obicei o sănătate viguroasă. Noi, oamenii civilizați, pe de altă parte, facem tot posibilul să oprim procesul de eliminare; construim aziluri pentru cei slabi de minte, schilozi, bolnavi, facem legi pentru cei lipsiți de mijloace, iar medicii noștri își exercită toată priceperea pentru a salva viața tuturora, pînă în cea din urmă clipă. (...) Astfel, membrii debili ai societăților civilizate își propagă speța. Nici unul dintre cei care s-au ocupat cu creșterea de animale domestice nu se va îndoi că acest lucru trebuie să fie foarte vătămător pentru rasa umană. Este surprinzător cît de repede neîngrijirea sau îngrijirea greșit dirijată duce la degenerarea unei rase domestice, însă, în afara omului însuși, aproape nimeni nu este atît de neștiutor încît să lase animalele cele mai puțin valoroase să se reproducă“. Deși scopul analizei rămîne unul mai complex (faimosul naturalist vrea să demonstreze că „instinctul de simpatie“ din noi reprezintă, de fapt, un fragment din „instinctele sociale“, dobîndite pe parcursul evoluției), nu s-ar putea trece cu vederea aici aerul discret de eugenie. Pentru Darwin, compasiunea umană, morala, nobilitatea caracterului ori generozitatea constituie niște curiozități ale selecției, întrucît, tehnic vorbind, toate impulsurile în cauză se opun ideii de evoluție. Cum justifici, în absolut, „supraviețuirea celui mai apt“ în contextul de viață și civilizație derulat de omul modern care – altfel decît leii, șacalii sau maimuțele – își „periclitează“, cum ar veni, propria specie, trăgîndu-l după el și pe cel mai puțin adaptat?

Creatorul evoluționismului nu insistă asupra problemei (simțea, bănuiesc, instabilitatea terenului minat) și, chiar dacă dedică pagini întregi eticii (marea dilemă a darwinismului focalizat pe automatismul „amoral“, din universul animalier), considerînd-o, cam aberant, un rezultat al „progresului“ biologic, el nu explică misterele umane situate dincolo de limitele de comprehensiune rațională: altruismul, dragostea, sacrificiul de sine (marii „dușmani“ tradiționali ai selecției). Un curent filozofic ulterior (numit „darwinismul social“) – dominat, la început, de figura lui Herbert Spencer, iar, mai tîrziu, de gînditori precum Helmut Krausnick și Thomas Robert Malthus – revine totuși asupra „bizareriei“ și, foarte tranșant, constată că omul e singurul „animal“ care, în comunitate (societate), acționează împotriva lui însuși, „viciindu-și“ evoluția prin „instincte“ suicidale, legate în general de emoțiile superioare – afecțiunea, dărnicia ș.a. Toate acestea se grefează cumva pe o „alterare“ a nevoii de „supraviețuire“ în lumea modernă. Nazismul, cu obsesiile lui ariene, a împins lucrurile (din această zonă), să recunoaștem, pînă la limita lor grotescă. Dacă, pentru asemenea filozofi, aristocrația sufletească a individului (neinteligibilă, într-adevăr, după regulile „supraviețuirii“ sălbatice) descrie un „instinct primejdios“ pentru rasa noastră, pentru orice om obișnuit, ea oferă garanția echilibrului și a vieții propriu-zise în interval. Te întrebi, legitim, cum au reușit niște minți atît de strălucite și sofisticate (să nu uităm că pînă și extremiștii fascismului aveau intelectualii lor sclipitori!) să cadă – așa ușor – în naivitate, superficialitate ori (exemplul absolut: Hitler) barbarie? Cum să nu realizezi că superioritatea umanității, în raport cu animalitatea, vine tocmai din „instinctele de simpatie“? Cum să nu înțelegi că altruismul ne face ființe superioare, și nu selecția naturală? Revenind la Darwin, cum să nu pricepi că mai ales un astfel de „salt“ evoluționist (de la materie la spirit, de la legea naturală la legea morală) nu ar putea fi argumentat satisfăcător, niciodată, de nici un determinism biologic sau social?

Un răspuns grăbit și indubitabil eronat ar fi acela că filozofii/gînditorii/naturaliștii respectivi ar suferi, în esență, de o simplitate silogistică. Nimic mai neadevărat însă. Atît Charles Darwin, cît și continuatorii lui sînt niște intelectuali de prim rang, capabili să pună în mișcare cele mai complicate mecanisme ale hermeneuticii. În fond, ne confruntăm aici cu altceva, un fenomen ce trece dincolo de barierele rațiunii. În limbaj teologic, el poartă denumirea de „orbire sufletească“. Aceasta nu înseamnă simplitate intelectuală. Dimpotrivă, poți fi genial (cum, neîndoios, a fost Darwin!) și orb sufletește. A înțelege „sufletește“ este a înțelege dincolo de „rațiune“, cu ochii extrasenzoriali ai transcendentalității. A concepe deneconceputul, cum spunea undeva Andrei Pleșu. Vă mai amintiți scena biblică a Cinei celei de Taină? Acolo, Iisus Hristos constată, deschis, în fața Apostolilor, că unul dintre ei Îl va trăda. Și care va fi acela? întreabă toți uimiți. „Unul dintre cei doisprezece, care întinge cu mine în blid“, zice Mîntuitorul. Iuda face gestul fatal chiar în secunda următoare. Multă vreme m-am întrebat cum a fost posibil episodul? Era Iscarioteanul stupid? Nicidecum, Iuda era, probabil, cel mai învățat și cel mai rafinat, din punct de vedere intelectual, dintre Apostoli. Numai că, între timp, orbise sufletește. Lumea reprezenta pentru el, deodată, doar mecanicitate pură. Dacă, în acel moment, l-ar fi lecturat pe Darwin, i-ar fi dat, sînt convins, în totalitate, dreptate. 

Codrin Liviu Cuțitaru
este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universității din Iași (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

bani curs valutar dolari jpg
Un indian care a câștigat o avere la loterie se plânge că este hărțuit de oamenii care îi cer bani
Un indian care a câştigat la loterie a declarat că a fost atât de copleşit de numărul solicitărilor privind un ajutor financiar, încât a ajuns să regrete că a câştigat marele premiu al acelei extrageri, informează luni BBC.
bani curs valutar dolari jpg
Compania elvețiană Indosuez va plăti peste 720.000 de dolari pentru încălcarea sancțiunilor americane
Departamentul Trezoreriei SUA consideră că Indosuez, în special, a efectuat tranzacții cu dolari în numele a 17 clienți „care se aflau în jurisdicții care fac obiectul sancțiunilor”
euro dolar png
Dolarul a atins un nou record istoric. Ce risc aduce pentru economii
Dolarul a atins luni un nou record istoric, continuându-și ascensiunea începută săptămâna trecută, când a depășit pragul psihologic de 5 lei.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.