Că așa-i în tenis

Publicat în Dilema Veche nr. 879 din 11 - 17 februarie 2021
Că așa i în tenis jpeg

A început turneul de Grand Slam de la Melbourne. Într-o perioadă cu multe restricții care afectează sportul de performanță, cu deplasări problematice, cu permanenta amenințare a carantinării și cu terenuri fără spectatori, acest turneu a devenit, poate, un eveniment  mult mai așteptat decît era în mod curent. Dar a început cu nemulțumirile unor jucători legate de condițiile carantinei pe care au fost obligați s-o petreacă imediat după sosirea în Australia. A fost o întreagă controversă amplificată și de descoperirea că primii clasați în ierarhia mondială au beneficiat de condiții mai bune decît ceilalți, că așa-i în tenis, cum ar spune Toma Caragiu. Aici, lucrurile încep să devină discutabile, dar cred că se leagă și de un fenomen care a început să se manifeste de ceva timp în general, în sportul de mare performanță și poate în tenis în special, fiindcă acolo e foarte vizibil. E vorba de tratamentul și de privilegiile care li se acordă jucătorilor, și nu doar strict celor din vîrful clasamentului. Dincolo de fireasca aură de campioni și de respectul publicului pentru talentul lor și excepționalul efort pe care-l depun, tenismenii care joacă în turneele importante au început să capete în ultimele decenii și un statut de vedete cărora pare că deseori li se cam caută în coarne.

Să ne aducem aminte că Năstase sau Țiriac nici măcar nu aveau antrenori. Poate că nici asta nu era normal. Dar astăzi, la turneele de fete cel puțin, asistăm la aparițiile antrenorilor personali pe teren, care nu rareori sînt făcuți cu ou și cu oțet de propriile eleve (a se vedea recentul scandal iscat de Sorana Cîrstea cu Adrian Cruciat), la fițele și ifosele unor jucătoare, care n-au vreo legătură cu sportul, ci, cel mult, cu spectacolul. Dar un spectacol telenovelistic, de joasă speță, ca privitul prin gaura cheii, la care spectatorii și telespectatorii sînt făcuți părtași. E un element care nu face decît să contribuie la degradarea atmosferei din jurul unui sport considerat odată al domnilor și doamnelor (nu degeaba comuniștii nu-l prea sufereau, mai ales în perioada lor de început).

Dar mai sînt și alte asemenea elemente, în răspăr cu ideea de sportivitate. De exemplu, felul în care copiii de mingi au fost transformați într-un fel de servitori ai jucătorilor, pe mai multe planuri. Adică nu doar că, pentru a fluidiza cursul partidelor, aleargă după mingi și le dau la mîna jucătorului care servește, dar, de ani buni, trebuie să-i ofere acestuia mai multe mingi spre alegere și să le prindă pe cele aruncate mofturos îndărăt, ca fiind mai uzate (??), deși ele oricum se schimbă o dată la opt ghemuri. Mereu m-am întrebat ce diferențe poate vedea un jucător, care abia își trage sufletul, între două mingi abia scoase din cutie. Bieții copii au mai primit și sarcina de a oferi și primi înapoi prosopul cu care tenismenii se șterg de transpirație (îh...). Obiceiul ăsta a fost curmat de pandemie, dar e de presupus că, odată cu încetarea ei, va reveni. Aceiași copii de mingi țin umbrelele de soare jucătorilor aflați în pauzele dintre ghemuri, le aduc diverse băuturi, pungi cu gheață sau le scot rachetele noi din ambalajul de plastic. Sînt alte gesturi care numai sportiv nu arată.

Din nou ar trebui să ne aducem aminte de o Chris Evert Lloyd sau de o Virginia Ruzici. Pe teren arătau ca niște doamne și jucau ca niște doamne, dar nu li se ținea prosopul și nici nu-și alegeau mingile de servit. Astăzi, Serena Williams sau Simona Halep arată ca niște atlete, lovesc mingea mult mai violent, dar sînt tratate ca niște prințese de porțelan. Nu cred că a fost deloc de apreciat ce li s-a întîmplat tenismenilor invitați anul acesta la Australian Open, care au fost ținuți închiși două săptămîni în camere de hotel cu geamuri blocate. Cred însă că pandemia, cu restricțiile ei, poate fi un moment de regîndire a unor lucruri. Adică ne dorim ca pe primul loc să fie spectacolul cu orice preț, chiar și dacă e degradant, să primeze partea de afacere bănească sau să iasă în evidență sportul în sine cu frumusețea și modelele pe care le poate crea? Desigur, se poate spune că cea de-a treia opțiune e o naivitate. Dar oare stridențele, inechitățile și răsfățul nu dăunează afacerii, pe termen lung?

Foto: Serena Williams (wikimedia commons)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum este terorizată de vecini o familie din Timișoara: „Coșmarul durează durează de 20 de ani, defilează cu topoare și cu un pistol prin curte” VIDEO
Imagini șocante surprinse de o cameră de supraveghere, în ele se observă cum mai mulţi cetăţeni de etnie romă terorizează o familie din Timişoara. Primarul Dominic Fritz a publicat imaginile și a făcut apel la instituţiile statului pentru a stopa acest fenomen.
image
Medicamentele care vor fi retrase din farmaciile din România, de săptămâna viitoare
Șapte medicamente de pe piață vor fi retrase pentru că nu respectă standardele de conformitate.
image
Perla Coroanei industriei auto din România. Cum a ajuns Uzina Aro în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Automobilul Românesc Original, ARO, supranumită „Florea de colţ” a munţilor, a cunoscut gloria în anii ’70 şi ’80. În Italia, în 1972, presa vremii vorbea elogios despre un câştigător al unui mare raliu automobilistic internaţional, cel de la Prato.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.