Bunica mioritic─â, sufletul reclamei

Publicat în Dilema Veche nr. 290 din 3 Sep 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru a fi "sufletul comer┼úului", reclama trebuie s─â cunoasc─â bine sufletul cump─âr─âtorilor, adic─â al unei ├«ntregi societ─â┼úi " sau, cel pu┼úin, al unor largi categorii din acea societate. Reclama de succes este astfel ┼či o excelent─â radiografie a acestui "suflet" " mai ales dac─â este vorba despre reclama alimentar─â, c─âci ce alt domeniu este mai apropiat, zi de zi ┼či ├«n orice loc, de firea omului? Spune┼úi-mi deci ce reclame (gastronomice) v─â plac ┼či v─â spun ce popor s├«nte┼úi! Exist─â, ├«n primul r├«nd, gama larg─â " majoritar─â " de reclame cosmopolite, adres├«ndu-se corpului generic ┼či bun─âst─ârii sale universale ┼či care " vorba lui Florin Dumitrescu " "ne v├«nd Occident pe p├«ine". Iar rom├ónii au cump─ârat, bulimici, p├«n─â c├«nd au ├«nceput s─â le stea E-urile ├«n g├«t. Reclamele au ├«nceput atunci s─â se "localizeze", s─â fac─â apel la un "autohtonism" de rezerv─â care s─â promoveze (┼či) dÔÇÖale noastre, pentru noi. Din acest moment lucrurile ├«ncep s─â devin─â interesante! S─â ├«ncepem cu "un studiu de caz": coniacul. Dac─â publicul-┼úint─â ├«l constituie "masele", referin┼úa de succes este prezentul na┼úional al m├«rl─âniei agresive. (De┼či ur─âsc organic seria de reclame la coniacul Unirea, nu a┼č ezita nici o clip─â s─â acord marele premiu la orice festival de (foarte) scurt metraj documentar acestor fini cunosc─âtori ai sufletului rom├ónesc actual.) Pentru eliti┼čti ┼či al┼úi rafina┼úi, dimpotriv─â, referin┼úa nu poate fi g─âsit─â hic et nunc, ├«n societatea prezent─â, ci se plaseaz─â fie altc├«ndva (Zaraza), fie altundeva (Alexandrion). Mergem mai departe. Mica serie de reclame la produse comuniste reciclate (Eugenia, ciocolat─â cu rom) prelunge┼čte oarecum ├«n trecut seria de "senza┼úii tari" cu care ne obi┼čnuiser─â Dorel ┼či ai s─âi. Locul m├«rlanilor este luat aici de securi┼čti, ace┼čtia juc├«nd astfel, ├«ntr-un fel, rolul de predecesori " ┼či connaisseur-i " ai violen┼úei. Pentru acest "suflet" pe care ├«l curteaz─â publicitatea, comensalitatea pare a fi deci complementul agresivit─â┼úii ┼či invers: un cap ├«n gur─â ┼čÔÇÖo b─âutur─â, un cap ├«n gur─â ┼čÔÇÖo b─âutur─â... Lec┼úia major─â a venit ├«ns─â tot din "cel Apus". "G├«ndi┼úi-v─â la acest lucru: majoritatea dintre noi nu mai m─ân├«nc─â ceea ce mamele noastre m├«ncau c├«nd erau copii (...) Istoric vorbind, aceasta este o situa┼úie neobi┼čnuit─â" " constat─â Michael Pollan ├«ntr-un recent best-seller dedicat alimenta┼úiei. ┼×i continu─â, identific├«nd ceea ce nume┼čte "paradoxul american": cu c├«t s├«ntem mai ├«ngrijora┼úi de alimenta┼úia noastr─â, cu at├«t se pare c─â devenim mai pu┼úin s─ân─âto┼či. Trebuie s─â ne ├«ntoarcem deci la "hrana adev─ârat─â" (real food) ┼či s─â refuz─âm ceea ce bunicile noastre nu ar fi recunoscut drept m├«ncare " ne sf─âtuie┼čte, ├«n consecin┼ú─â, nutri┼úionistul american. Este tipul de discurs prin care marea industrie alimentar─â ne propune s─â ne salveze de marea industrie alimentar─â, recomand├«ndu-ne "produse naturale" ┼či o alimenta┼úie ca pe vremea bunicii. Bunica noastr─â, nu a lor! " au zis publici┼čtii rom├óni, intuind patriotismul ce zace mereu treaz ├«n orice compatriot. ┼×i s-au pus s─â lege bunica de glie, d├«nd astfel un caracter autohton unei strategii mondiale de marketing " ├«n care unii speciali┼čti ├«n politicile alimentare nu ezit─â s─â vad─â o reciclare ┼či instrumentare propagandistic─â a mitului rousseauist al bunului s─âlbatic, mai aproape de "natur─â" ┼či mai "autentic", ferit de pervertirile "civiliza┼úiei". ┼×i astfel s-a lansat ┼či la noi trendul produselor "tradi┼úionale", rom├óne┼čti " fabricate, bine├«n┼úeles, de acelea┼či multina┼úionale alimentare. Cine este ├«ns─â bunica, bunica noastr─â? Francezii, de pild─â, au legat-o ┼či ei, de mult, de glie, de glia lor numit─â terroir, conferindu-i individualitate local─â documentat─â istoric. Dac─â, de exemplu, fac reclam─â la pateu de ficat, acesta va fi totdeauna un anumit pateu, dintr-un anumit terroir, cu o anumit─â istorie particular─â, documentat─â prin arhive ┼či urmat─â cu stricte┼úe ┼či ├«n prezent. ┼×i s─â-l fereasc─â Dumnezeu pe vecinul de peste gardul terroir-ului s─â pretind─â c─â ┼či el face acela┼či lucru! Bunica noastr─â este ├«ns─â din "deal-vale" ┼či "de odinioar─â", din t─âr├«mul lui "a fost o dat─â ca niciodat─â". Bunica noastr─â nu e de la ┼úar─â, dintr-un sat anume (├«n ce sat din Rom├ónia f─âceau bunicile untdelemn ├«n cas─â?). Ea este din "satul-idee" al lui Blaga " o variant─â autohton─â, ┼či el, a mitului bunului s─âlbatic " ┼či acolo au g─âsit-o, gata preg─âtit─â de reclam─â, publici┼čtii no┼čtri. Ea nu are consisten┼ú─â istoric─â, ci doar profunzimea tradi┼úiei, nu este de undeva anume, ci "de la noi, de aici", din "spa┼úiul mioritic". Produsele bunicii noastre nu au istorie, nu au geografie, au doar tradi┼úie. Dar aceast─â bunic─â a tuturor nostalgiilor este cea pe care o iubesc rom├ónii! ┼×i ce e r─âu ├«n asta? " ve┼úi ├«ntreba. O, nu, ┼či mie ├«mi place, c─âci ┼či eu sim┼ú rom├óne┼čte. Problema este c─â " dup─â cum spuneam " succesul acestor reclame, care s├«nt sufletul unei categorii tot mai largi de produse, spune ceva ┼či despre sufletul nostru, al celor care ne ├«nghesuim s─â le cump─âr─âm. ┼×i spune ceva dincolo de problemele de marketing: dificultatea de plasare ├«n Istorie ┼či preferin┼úa pentru timpul ┼či spa┼úiul Tradi┼úiei. Iar c├«nd ne plas─âm totu┼či ├«ntr-un timp istoric (prezentul sau trecutul apropiat), acesta este r─âu ┼či are doar atrac┼úia malefic─â a r─âului (dac─â e s─â fie istorie, atunci s─â fie Dorel!), ├«n timp ce tradi┼úia este totdeauna bun─â ┼či reconfortant─â (┼či vine de alin─â dac─â v-a┼úi s─âturat de Dorel)! Reclama " aceast─â reclam─â " nu ne vinde deci Istorie en d├ętail, fie ea ┼či cosmetizat─â, ci Mitologie ├«n vrac ┼či ├«n stare natural─â deoarece ┼či ├«ntruc├«t asta ne place, asta ne dorim. ┼×i asta avem, asta vom avea...

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.