Bombe cu benzină (2)

Publicat în Dilema Veche nr. 416 din 2-8 februarie 2012
Marea de altădată jpeg

Aşa cum scriam săptămîna trecută, 9 jurnalişti de toate vîrstele, bărbaţi şi femei, ne aflam la o bază de instruire a poliţiei londoneze. Învăţam cum să ne comportăm în zone de tulburări şi revolte urbane. Baza imita un cartier londonez cu străzi şi clădiri. Îmbinam teoria cu practica iar de cîte ori ieşeam afară din sala de curs pentru cîte un exerciţiu, vedeam o formaţie de poliţişti alergînd, echipaţi ca nişte cavaleri în armuri negre, cu căşti şi scuturi, pe o căldură de 30º. Instructorul ne-a spus că oamenii se pregătesc pentru riota care urma să aibă loc în acea seară. N-am înţeles prea bine.

Nouă ni s-a arătat cum să procedăm dacă vedem nişte huligani care aruncă cu pietre într-o clădire (pietrele erau mingi de tenis iar huliganii – nişte poliţişti îmbrăcaţi cu tricouri fără mîneci şi cu bandane pe cap). Am exersat apoi ieşirea în formaţie de trei (reporter, cameraman şi însoţitor) din mijlocul unei mulţimi care se îmbulzeşte. Mulţimea erau de fapt nişte saci de box printre care intram cîte trei. Fără să ne lăsăm despărţiţi, trebuia să ieşim prin celălalt capăt al „pădurii“ de saci, pe care restul colegilor îi împingeau spre noi cu putere. Mai rău, ne-au tras şi nişte „castane“. Cînd ne-a venit rîndul la împins sacii, am procedat la fel, iar în pauza de fumat ne pipăiam cucuiele. O jurnalistă blondă şi firavă atrăsese, se pare, mai cu osebire „castanele“.

Între timp, plutoanele de poliţişti continuau să facă turul complexului, în pas alergător. O femeie rămasă în urmă a leşinat. Au ridicat-o, i-au scos casca şi au stropit-o cu apă. Noi am intrat în sală, să învăţăm cum pot fi identificaţi turbulenţii şi provocatorii infiltraţi într-o demonstraţie paşnică. Reprezintă, de obicei, doar o mică parte din masa manifestanţilor. Formează grupuri mai omogene ai căror membri sînt vizibil preocupaţi de alte lucruri decît majoritatea şi nu participă la protest alături de ceilalţi.

Unii jurnalişti pot observa ciocnirile violente dintre protestatari şi forţele de ordine, de pe poziţiile celor din urmă, adică echipaţi şi protejaţi de poliţie. E situaţia cea mai sigură şi mai comodă (la fel ca a reporterilor care merg la război în tancurile americane sau britanice). Există însă jurnalişti care vor să observe totul de pe poziţii independente. În acest caz, ni s-a spus, în orice parte a lumii s-ar afla, jurnalistul trebuie să fie atent la ambele tabere, fiindcă atît protestatarii violenţi cît şi poliţiştii îi pot deveni adversari. E un martor incomod al relelor care se petrec aproape fără excepţie, şi de-o parte, şi de alta. Cel mai periculos este însă să te laşi prins între liniile combatante.

Dinamica acestui tip de conflict e studiată ca o ştiinţă. Toate posibilităţile sînt prevăzute şi disecate. Pentru profesionişti nimic nu e surprinzător. În Londra au loc în medie cinci evenimente pe zi (cu adunări mari de oameni) care necesită supravegherea forţelor de ordine, fiindcă pot degenera în violenţe.

În sfîrşit, după multe sfaturi şi teorii, instructorul ne-a spus că a venit vremea să ne echipăm. Ne-au dat cîte un fel de armură ignifugă, salopete, căşti cu vizieră şi bocanci speciali. Mult timp şi multe transpiraţii s-au scurs pînă am reuşit să ne înhăimurăm cu acele echipamente. Pe deasupra, eram neliniştiţi neştiind bine ce ne aşteaptă. Am fost stropiţi cu un spray special despre care ni s-a spus că măreşte rezistenţa la foc. Ne-au dus lîngă un zid de beton unde o poliţistă ne-a arătat o sticlă cu dop de hîrtie, plină pe sfert cu un lichid incolor. Bănuiam ce e. „Usual petrol bomb“, a zis ea. Un cocktail Molotov obişnuit, armă folosită adesea în conflictele urbane. A dat foc hîrtiei şi a azvîrlit sticla în zid. Buooh!

Au urmat apoi demonstraţii cu variante ale aceleiaşi arme: sticlă plină cu benzină, sticlă cu benzină amestecată cu pietricele, sticlă cu benzină şi zahăr şi... în cele din urmă, cea mai spectaculoasă, sticlă cu benzină şi macaroane (rebelii, ne-au explicat, îşi pregătesc armele în bucătărie şi aşa le vin tot felul de idei). Macaroanele ard mai mult timp decît benzina iar explozia le face să zboare prin aer ca nişte beţişoare aprinse. Cînd găsesc o bucată de carne, se înfig sfîrîind...

De la demonstraţia la perete s-a trecut apoi la incendierea „străzii“ unde fusesem trimişi „la o plimbare“. Singura grijă era să ne acoperim cu braţul zona de sub vizieră ca să nu ne intre pe acolo fum şi flăcări. În rest, cu echipamentul acela, nu simţeam focul. Dar adevărata încercare abia începea. Poliţiştii – care se antrenaseră toată ziua – se împărţiseră acum în două, unii în uniformă, alţii jucînd rolul turbulenţilor. Noi trebuia să filmăm, să relatăm, să facem interviuri cu protestatarii şi cu poliţiştii. Era un antrenament „integrat“. Cînd a început riota, întregul complex s-a umplut de flăcări şi de fum. Huliganii dădeau foc la cauciucuri şi aruncau cu înverşunare sticle incendiare şi cărămizi (de lemn). Nu mai ştiam dacă nu cumva lucrurile deveniseră reale. Sau dacă nu visam. Probabil că orice război seamănă a vis. În lumina flăcărilor, umbrele combatanţilor se profilau, uriaşe, pe clădiri. Era un zgomot infernal.

Unul din tabăra huliganilor, „supărat“ pe jurnaliştii care, striga el, manipulează totul, a aruncat o sticlă incendiară spre noi. A nimerit direct în casca blondei căreia mai devreme îi făcuserăm noi cucuie. Într-o fracţiune de secundă capul femeii s-a transformat într-o adevărată torţă. Au sărit instructorii cu extinctoare şi au stins focul. N-a păţit nimic, dar cînd şi-a scos casca, nu mai reuşea să articuleze nici un cuvînt. Era lac de transpiraţie. N-a mai putut continua exerciţiul. De altfel, nici n-a mai ţinut mult. A fost oprit înainte de termen pentru că un poliţist a fost lovit în ceafă de o cărămidă, pe sub cască. L-au luat cu Salvarea. Oamenii ăia nu se joacă nici măcar la antrenamente.

M-am întors acasă noaptea tîrziu, frînt de oboseală, transpirat şi cu urme de fum pe faţă. Mă credeam Rambo şi nu ştiam cum să povestesc ce mi se întîmplase.

O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.
index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.