Bombe, bunc─âre ╚Öi La Boh├Ęme

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 784 din 28 februarie ÔÇô 6 martie 2019
Bombe, bunc─âre ╚Öi La Boh├Ęme jpeg

C├«nd ne g├«ndim la protec╚Ťia monumentelor, ne vine ├«n minte ceva de genul catedralei ruinate San Galgano, din cutare film al lui Tarkovski. Tot de protec╚Ťia monumentelor este ├«ns─â legat─â ╚Öi repertorierea sistematic─â a ad─âposturilor antiaeriene din al Doilea R─âzboi Mondial.

├Än Germania, ora╚Öul probabil cel mai bine documentat din punctul ─âsta de vedere este Hamburg, un loc la care ╚Ťin mult. De prin 2000, Denkmalschutzamt (un fel de direc╚Ťie pentru protejarea patrimoniului cultural arhitectural) a identificat opt tipuri de bunc─âre ╚Öi a propus c├«teva din fiecare categorie pentru titlul (╚Öi drepturile) de monument protejat. Reiau aici ni╚Öte informa╚Ťii din seria de studii produse ├«n acest scop. Mai exist─â azi ├«n ora╚Ö vreo 700 de bunc─âre. Unele se pot vizita, dar nici unul nu va avea vreodat─â popularitatea celebrei cl─âdiri a Operei. Multe din ele au fost folosite ca locuin╚Ťe improvizate ├«n anii de dup─â terminarea r─âzboiului, apoi au fost integrate ├«n proiecte reziden╚Ťiale serioase sau transformate ├«n depozite. Altele au devenit sedii de televiziune sau muzee. Cel de sub gara de azi ╚Öi-a continuat cariera de bunc─âr oficial, ├«n timpul R─âzboiului Rece; ├«n 2003, unul din ele era discotec─â.

Dar ce sens are s─â ne mai complic─âm cu asemenea monumente? Are tot sensul din lume ÔÇô ╚Öi asta chiar dac─â ele n-ar fi apucat niciodat─â s─â fie folosite. Dar au fost folosite. ├Än zece zile din vara lui 1943, ├«n bombardamentele din opera╚Ťiunea anglo-american─â Gomora, 10 km2 din centrul Hamburgului au fost aproape complet distru╚Öi. Datorit─â unor inova╚Ťii ├«n tehnica raidului aerian, organiz─ârii excelente ╚Öi vremii favorabile au putut fi uci╚Öi 40.000 de oameni ╚Öi ├«nc─â pe-at├«╚Ťia r─âni╚Ťi. Asta ├«n condi╚Ťiile ├«n care ora╚Öul era totu╚Öi, raportat la popula╚Ťia sa, mult mai bine dotat cu ad─âposturi antiaeriene ca Berlin sau Dresda. C├«nd englezii au ocupat Hamburgul, existau ├«nc─â peste o mie de bunc─âre, multe din ele fiind singurele cl─âdiri ├«n picioare de pe strada lor.

Azi, ├«n Germania, vestigiile epocii naziste s├«nt desigur considerate importante pentru cercetarea istoric─â, dar cercetarea asta nu decurge niciodat─â f─âr─â o st├«njeneal─â de fond, ╚Öi ├«n orice caz publicul a preferat mult timp s─â ├«ntoarc─â privirea ├«n alt─â parte. Dac─â Linia Siegfried (Westwall) se afla ├«ntr-una din ╚Ť─ârile aliate, ar fi fost subiect de cercet─âri entuziaste, ├«n vreme ce la nem╚Ťi ea face parte dintre ÔÇô traduc liber titlul unui volum recent ÔÇô ÔÇ×monumentele care ne crispeaz─âÔÇť.

Pe scurt, deci, despre tipologia bunc─ârelor r─âmase ├«n Hamburgul de azi, a╚Öa cum a creat-o, nu f─âr─â oarecare rigoare, numitul Denkmalschutzamt. Cele mai multe, a╚Öa-zise tubulare (R├Âhrenbunker), aveau de fapt, dup─â c├«te ├«mi dau seama din poze, bol╚Ťi ├«n plin cintru, un fel de nesf├«r╚Öite culoare de a╚Öteptare, unele doar par╚Ťial subterane. Complet subterane erau Tiefbunker, dintre care cel mai mare, cu locuri pentru 5000 de persoane, este azi o parcare subteran─â. ├Än acest bunc─âr se mai p─âstreaz─â picturile originale, iar ele, ca toate cele cunoscute din bunc─ârele naziste, arat─â mai ales scene de via╚Ť─â cotidian─â (ÔÇ×La mo╚ÖiÔÇť ├«n fa╚Ťa catedralei). ├Än orice caz, picturile nu cuprind nici un fel de referin╚Ť─â la r─âzboi sau la politic─â. La suprafa╚Ť─â erau turnurile (Rundt├╝rme), construite imediat ├«nainte de ├«nceperea r─âzboiului, imit├«nd castele medievale. Mai comune s├«nt p─âtr─â╚Ťoasele Bunkerh├Ąuser, unele cu ╚Öapte etaje. Ele ╚Öi-au f─âcut treaba cel mai bine ├«n timpul opera╚Ťiunii Gomora. Diferi╚Ťi parametri cu relevan╚Ť─â func╚Ťional─â ╚Öi militar─â (cum ar fi grosimea zidurilor) erau impu╚Öi, dar inten╚Ťia era ca ele s─â fie integrate de c─âtre fiecare arhitect ├«n peisajul urban. Se p─âstreaz─â ├«nc─â multe schi╚Ťe ╚Öi modele ale arhitec╚Ťilor participan╚Ťi la concursurile pentru bunc─âre. Cel mai bun exemplu din Hamburg (construit ├«n 1942 ├«n c─âr─âmid─â aparent─â decorat─â cu arce oarbe) este ╚Öi azi parte a aceluia╚Öi complex spitalicesc. Era prev─âzut cu u╚Öi etan╚Öe (adic─â antigaz), generatoare, dispozitive de filtrare a aerului, pomp─â de ap─â ╚Öi sistem de ├«nc─âlzire. ├Än caz c─â ar fi c─âzut lumina, se pictaser─â de-a lungul sc─ârilor ╚Öi u╚Öilor marcaje fluorescente. Un raport recent noteaz─â, cu o melancolie controlat─â, c─â aceste marcaje lumineaz─â ╚Öi azi, slab, ├«n ├«ntuneric.

Cele mai mari ad─âposturi s├«nt turnurile construite propriu-zis pentru bateriile antiaeriene instalate pe acoperi╚Ö (Gefechtst├╝rme). Dou─â mai exist─â ├«n Hamburg: unul la Heiligengeistfeld (foto), o fantasmagorie futurist─â gri, care putea cuprinde la o adic─â 18.000 de oameni, cel─âlalt la Wilhelmsburg, pe care un autor german ├«l compar─â cu un tripod mar╚Ťian din H.G. Wells. Totul era prev─âzut: dup─â victoria final─â a Germaniei ├«n r─âzboi, turnurile din Hamburg urmau s─â primeasc─â fa╚Ťade neoclasice. Turnuri asem─ân─âtoare din alte p─âr╚Ťi, de exemplu Viena, urmau s─â devin─â pseudo-castele din vremea dinastiei de Hohenstaufen.

Introducerea unora din aceste bunc─âre din Hamburg pe lista monumentelor protejate e, pe de-o parte, un act de interes c─ârtur─âresc abstract, a╚Öa cum avem pentru orice ╚Ťand─âr─â a trecutului. Dar ├«n acest fel s├«nt comemorate ╚Öi victimele bombardamentului ÔÇ×Opera╚Ťiunea GomoraÔÇť. Aceast─â opera╚Ťiune s-a desf─â╚Öurat ├«ntre 24 iulie ╚Öi 2 august 1943; cu o zi ├«nainte de sf├«r╚Öitul ei, americanii bombardau rafin─âriile de la Ploie╚Öti. Povestea siturilor ╚Öi monumentelor protejate din Rom├ónia care ├«nc─â fac tangibil─â amintirea celor dou─â r─âzboaie mondiale r─âm├«ne ├«ns─â pentru alt─â dat─â, sau pentru niciodat─â (c├«te monumente sau m─âcar pl─âcu╚Ťe comemorative cunoa╚Öte╚Ťi, ├«n Bucure╚Öti, care amintesc de bombardamentul din 4 aprilie 1944?).

Deocamdat─â, dac─â asculta╚Ťi Puccini la Opera din Hamburg, trage╚Ťi cu urechea ╚Öi la ecourile din bunc─âre.

Foto: Turn cu baterie antiaerian─â ╚Öi ad─âpost pentru civili, Hamburg, 1945.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.