Blonda sau bruna

Publicat în Dilema Veche nr. 758 din 30 august – 5 septembrie 2018
Blonda sau bruna jpeg

Georgescu mi-a povestit că avea o colegă de facultate blondă cu ochi albaștri pe nume Lia. Era de undeva de prin Ardeal. Fata asta avea o soră brunetă pe nume Mia. Sau poate le chema invers? Ca în celebrul cîntec: „Blonda sau bruna, îmi e totuna…“ Ei bine, colega lui Georgescu, cea blondă, înaltă, spectaculoasă, vaporoasă, plutind într-o lume a ei misterioasă și aparent inaccesibilă, stîrnea pasiuni teribile printre băieți. Dar de fiecare dată cînd vreunul dintre ei, fie mai timid, fie cu renume de cuceritor, încerca să se apropie prea mult de ea, dădea greș. Ba unii dădeau chiar și în plîns. Fata reușea de fiecare dată să-i tulbure cumplit. Georgescu observa toate astea ținîndu-se deoparte.

După ani de patimi și suferințe masculine în jurul Liei, într-o zi s-a găsit însă un coleg, la care nimeni nu se aștepta, genul isteț, care, cum-necum, a găsit „a vieții cheie“, cum spune același cîntec, secretul fericirii. A cucerit-o pe Lia și chiar au început să și facă planuri de căsătorie. La mijloc nu era cine știe ce secret, a mărturisit el odată între băieți, după mai multe beri. Avea ea o problemă pe care el a reușit s-o rezolve și nici nu i-a fost prea greu. Poate că a spus măgăria asta ca să se grozăvească sau să le facă în ciudă celor care încercaseră înaintea lui, se gîndea Georgescu.

În fine, după cîteva luni, colegii erau invitați la marea nuntă, la restaurantul din parcul Crîng din Buzău (mirele era de acolo). Pentru că atît părinții fetei, cît și cei ai băiatului erau percepuți ca fiind destul de înstăriți pentru nivelul general al acelor vremuri (anii ’80), toți colegii se așteptau la o nuntă mai acătării. Georgescu, invitat și el, a ajuns în Buzău dimineața, cu trenul, și s-a cazat la un hotel din centru (probabil unicul) împreună cu prietena lui de atunci. Nu a mîncat nimic în ziua aceea, pregătindu se pentru un adevărat festin. La restaurant au ajuns însă mult după prînz, iar lucrurile trenau inexplicabil. Li s-au lungit urechile de foame, iar înaintea mîncării li s-a adus vinul, unul cam acru, îmbuteliat la sticlă de un litru, după cum își amintește Georgescu. După ceva vreme, pe masă au apărut și niște chifle. Vrînd-nevrînd, invitații au început să bea vin și să ciugulească din chifle. Lia, mireasa, era într-o rochie albă de dantelă, cu o croială aparent simplă, iar pe cap purta o tocă, așa cum nimeni nu mai văzuse prin România acelor vremuri. Suplă și frumoasă, era comparată de meseni cu o actriță de la Hollywood. Acesta e momentul în care în poveste apare sora ei, Mia. Ei bine, asta era, spune Georgescu, o drăcoaică focoasă, brunetă (cum știm), cu ochi negri scăpărători, părînd că voia să întoarcă toată lumea pe degetele ei pline de inele. Într-o rochie roșie decoltată, cu un corset cum iarăși nimeni nu prea mai văzuse vreodată în România acelor vremuri, care-i scotea în evidență sînii mari și rotunzi. Părea că întreg ringul de dans era numai al ei. Un fel de Carmen din opera lui Bizet, și alta nu. Mirii începuseră și ei să danseze, mîncarea tot întîrzia, vinul curgea pe gîtlej și mintea lui Georgescu începuse puțin a se încețoșa. Și cică prinsese a o urmări cu privirea pe Mia așa cum privești flăcările din șemineu. Se cam temea, ce-i drept, să nu care cumva să-l observe prietena lui care-i stătea de-a dreapta. Mia era însă de a dreptul fascinantă. Ce Lia, cu plutirea ei în nori, cu aerele de zîna zînelor? Nu! Mia era femeia cea adevărată. Nebuna, vrăjitoarea după care ar fi trebuit să înnebunească toți colegii. Dar uite că parcă numai el, păcătosul, o băga în seamă. Așa i se părea. La un moment dat, prietena lui i-a șoptit la ureche ceva incredibil: „Du-te și tu și invit-o pe Mia la dans, că așa-i frumos“.

Frumos? Daaa! Ce parteneră mișto am, și-a zis Georgescu. A observat că-mi place Mia și mă lasă să dansez cu ea. Nemaipomenit. S-a uitat cît de atent a putut, în condițiile date, la parteneră, să se asigure că nu cumva visează, dar ea l-a îndemnat ferm din cap către ringul de dans, rămînînd așezată. Uau, și-a zis Georgescu, e adevărat. Mă lasă. S-a dus spre Mia, a luat-o de mînă și a început s-o danseze de mama focului. Nebuna îl privea cu ochii arzînd și, din cînd în cînd, în ritmul muzicii, cu brațele desfăcute, „își dîrdîia“ sînii pe sub nasul lui, cum zicea Georgescu. Teribilă femeie. Lia, mireasa, dansa și ea pe alături și la un moment dat lui i s-a părut că zărește un oarecare reproș în privirea ei. Ce știe ea, și-a zis Georgescu, nu-și imaginează ce suflet generos are partenera mea. Nu știe că mi-a dat voie să dansez cu Mia. După al patrulea sau al cincilea dans la rînd cu nebuna, alcoolul din cap i s-a mai evaporat și s-a gîndit că poate n-ar fi cazul să exagereze. S-a întors la masă lîngă prietena lui. Fata, însă, era supărată borș. Nici nu se mai uita la el. Georgescu nu înțelegea. Pe masă apăruseră niște chifteluțe din praf de pește. Ce dracu’ se întîmplase? Dansase prea mult cu Mia? Sărise peste cal? Avusese prietena lui un acces de bunăvoință pe care-l regretase apoi și acum nu-și mai putea ascunde supărarea? Îi întinsese o capcană tipic feminină? Oricum, parcă de la început ceva nu fusese în regulă. Dansase mișto, dar ce mai conta acum? Se pare că trebuia să plătească. Au plecat de la restaurant, noaptea tîrziu. De îndată ce-au ieșit ei doi pe străzile pustii ale Buzăului s-a declanșat furtuna. Un scandal cît casele din jur. Partenera l-a făcut cu ou și cu oțet. Și, în final, a înțeles. Ea îi spusese: „Du-te și invit-o pe Lia la dans, că așa-i frumos“. Lia, mireasa, nu Mia. Evident, așa avea sens. Lia, sora cea mare, cu numele ei legat de încurcături biblice. Ce idiot a putut să fie. Și vinul ăla prost…

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.