Blade Funner

Publicat în Dilema Veche nr. 336 din 22-28 iulie 2010
Dragoste ┼či r─âzbunare jpeg

├Än snobismul ┼či ┼úopenia noastr─â, ignor─âm frumuse┼úile ┼či realiz─ârile minunii de ┼úar─â ├«n care tr─âim, ┼či c─âl─âtorim ca apuca┼úii, prin lumea larg─â, ├«n c─âutare de locuri frumoase ┼či senza┼úii tari. Consumismul ─âsta tembel, combinat cu mirajul a┼ča-zisei lumi civilizate, ne-au pus o cea┼ú─â pe ochi, oprindu-ne s─â vedem c─â la noi e mult mai bine dec├«t la al┼úii. Iau un exemplu, la ├«nt├«mplare. Ora┼čul B├«rlad. C├«┼úi compatrio┼úi care se dau educa┼úi ┼či umbla┼úi au vizitat acest─â veritabil─â minune european─â? Aud?! C├«┼úi patrio┼úi de cafenea au avut curiozitatea s─â vad─â, cu ochii lor, faptul c─â, la B├«rlad, viitorul a ├«nceput alalt─âieri?

Spre deosebire de multe ora┼če l─âsate de izbeli┼čte ├«n ┼úara asta, odat─â intrat ├«n B├«rlad ai senza┼úia c─â ai p─âtruns ├«ntr-o alt─â lume. Dac─â vii dinspre Tecuci, cum intri pe poarta sudic─â a ora┼čului, dai peste Domul Artistic al Nemuririi Neamului, cel mai modern complex de spectacole din Europa acestui moment. O echip─â de arhitec┼úi veni┼úi din Islanda, Coasta de Filde┼č ┼či Insula Pa┼čtelui, ├«mpreun─â cu constructorii chinezi, a scos la iveal─â o capodoper─â a arhitecturii contemporane. Uria┼čul edificiu ad─âposte┼čte nenum─ârate spa┼úii dedicate artelor, ateliere de crea┼úie ┼či galerii dotate cu tehnologii de ultim─â or─â, gr─âdini suspendate, spa┼úii de repeti┼úie pentru actori ┼či muzicieni, totul culmin├«nd cu o sal─â de concerte, despre care Peter Gabriel, cunoscutul cantautor, a declarat c─â ÔÇ×ÔÇŽe dincolo de cuvinte. Londra ar fi norocoas─â s─â aib─â a┼ča ceva ├«n urm─âtorii treizeci-patruzeci de aniÔÇť. Pe acela┼či bulevard metropolitan cu patru benzi pe sens, dup─â ce treci de impresionantul Dom, pe m├«na st├«ng─â, descoperi o zon─â verde, un parc dendrologic de o frumuse┼úe rar─â. Parcul con┼úine o ser─â gigantic─â, cea mai mare din emisfera nordic─â. ├Än aceast─â ÔÇ×catedral─â a frumuse┼úii naturiiÔÇť, a┼ča cum ├«i spun localnicii, elevii de la Colegiul Na┼úional ÔÇ×Gheorghe Ro┼čca CodreanuÔÇť vin la cursuri speciale de ┼čtiin┼úe ale naturii. Deseori, autorit─â┼úile locale pun la dispozi┼úia acestei venerabile institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt sume importante pentru aducerea unor profesori cu reputa┼úie mondial─â, pedagogi ┼či cercet─âtori de la colegii ┼či universit─â┼úi din Germania, Anglia ┼či Statele Unite. Rezultatele unor asemenea politici vizionare s-au v─âzut ├«n foarte scurt timp. Anul trecut, colegiul b├«rl─âdean figura ├«n topul mondial al celor mai moderne institu┼úii de educa┼úie, pe locul al treilea. Foarte pu┼úini rom├óni ┼čtiu c─â tot aici e ┼či locul ├«n care s-a folosit, ├«n premier─â mondial─â, programul de studiu cu vizualizare holografic─â, o tehnologie revolu┼úionar─â, care ├«nlocuie┼čte clasica tabl─â neagr─â pe care se scria cu cret─â.

B├«rl─âdenii au denumit faimosul lor parc ÔÇ×Marele Pl─âm├«n Verde al Ora┼čuluiÔÇť. Pe o suprafa┼ú─â de c├«teva hectare, te plimbi ├«ntr-o lume desprins─â parc─â din filme, un univers vegetal incredibil, cu plante aduse din lumea larg─â, un smarald pe gigantica diadem─â care este B├«rladul. Pe latura vestic─â a parcului se ├«nal┼ú─â complexul Hypocrate. O strad─â ┼čerpuit─â, str─âjuit─â pe ambele laturi de cl─âdiri albe, cu forme organice, un proiect de arhitectur─â contemporan─â despre care rom├ónii nu ┼čtiu nimic, dar care a c├«┼čtigat marele premiu al Bienalei de la Vene┼úia. ├Än urm─â cu trei ani, la un referendum local, b├«rl─âdenii au hot─âr├«t c─â ├«n ora┼čul lor era nevoie de un centru medical de diagnostic ┼či tratament. Complexul Hypocrate a r─âs─ârit ca o minune, ├«n foarte scurt timp, dovedind ├«nc─â o dat─â, dac─â mai era nevoie, c─â legendara colaborare a comunit─â┼úii cu autorit─â┼úile locale nu e doar o poveste. B├«rl─âdenii s-au ales cu un complex de clinici medicale dotate cu aparatur─â de ultim─â genera┼úie, un adev─ârat templu al medicinei, unde vin azi s─â se trateze pacien┼úi din toat─â Europa.

Dar marea atrac┼úie a ultimului an e programul Teatrului ÔÇ×Victor Ion PopaÔÇť. Dup─â ce a trecut, recent, printr-un program de renovare ┼či modernizare, teatrul b├«rl─âdean a primit o finan┼úare record pentru un proiect teatral f─âr─â precedent. Cunoscutul regizor Peter Brook s-a mutat pentru cinci ani ├«n urbea b├«rl─âdean─â, prelu├«nd conducerea PATB (Proiectul de Antropologie Teatral─â B├«rlad). ├Än to┼úi ace┼čti ani, ├«n cadrul unui program de educa┼úie alternativ─â, marele regizor va preda lec┼úii de teatru la ┼čcolile din ora┼č, ├«┼či va invita confra┼úii din lumea larg─â la congresul anual al PATB ┼či va monta, ├«n fiecare stagiune, c├«te un spectacol, pe scena teatrului b├«rl─âdean. La sosirea pe noul aeroport al ora┼čului, regizorul a declarat emo┼úionat: ÔÇ×B├«rladul e un paradox. ├Än vremuri de mare criz─â, totul ├«nflore┼čte la voi. Asta ├«nseamn─â s─â ai autorit─â┼úi locale care fac politici vizionare. ├Äntr-un fel miraculos, oamenii de aici refac, la sute de ani distan┼ú─â, experien┼úa uman─â a ├«nceputului democra┼úiei americane, a┼ča cum ne-a relatat-o Alexis de Tocqueville ├«n cartea sa ÔÇô Despre democra┼úie ├«n AmericaÔÇť.

Iat─â de ce o ┼čtire pe care am citit-o recent nu m─â mir─â absolut deloc. Autorit─â┼úile locale de la B├«rlad au luat cu ├«mprumut vreo trei milioane de euro de la b─ânci, pentru a construi un cinematograf 3D ┼či un centru spa. E absolut normal. Dup─â ce ani ├«n ┼čir ai construit o infrastructur─â exemplar─â, dup─â ce ai finan┼úat programe sociale de mare complexitate ┼či de lung─â durat─â, e absolut firesc s─â te ocupi ┼či de spa┼úiile de distrac┼úie. ├Än plus, ce sens are s─â faci un cinema clasic, at├«ta vreme c├«t elevii de la colegiul na┼úional studiaz─â pe holograme? Ar fi ca o ├«ntoarcere de la laptop, la abac. Iar centrul spa era vital. Acum, toate gospodinele ┼či mamele eroine din B├«rlad ├«┼či pot permite un program de ├«ntre┼úinere corporal─â. ┼×i e bine s─â se ocupe de asta c├«t mai repede, pentru c─â e foarte posibil ca la Zilele Ora┼čului s─â apar─â invita┼úi Brad Pitt, Roger Waters ┼či Bono.

C─ât─âlin ┼×tef─ânescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
ÔÇ×Pietrele FoameiÔÇŁ au ie┼čit la suprafa┼ú─â ├«n albiile secate ale R├óului Elba: ÔÇ×Dac─â m─â vezi, s─â jele┼čtiÔÇŁ
Europa se confrunt─â cu o secet─â sever─â ├«n urma unor valuri de canicul─â f─âr─â precedent, ceea ce a determinat sc─âderea dramatic─â a debitului unor r├óuri europene importante. ├Än Germania, ├«n albiile secate ale r├óurilor au ie┼čit la iveal─â pietre masive folosite ├«n urm─â cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relateaz─â Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.