Biiiip the system!

Publicat în Dilema Veche nr. 579 din 19-25 martie 2015
Un decalog sau mai multe? (VIII) jpeg

Pe la începutul anilor ’90 am fost săltat în grad: trecut de la seminar la curs. Pentru că eram începător, mi s-a dat sala cea mai antipatică din facultate: 408. O sală de vreo sută de locuri, dreaptă, abia vedeai pînă în ultimele bănci şi trebuia să strigi zdravăn ca să fii auzit, aşezată sub acoperiş. Vara curgeau apele pe noi toţi ca la baia turcească. Şi mai avea pe atunci sala asta ceva special. Cineva scrisese pe parchet, cu majuscule de vopsea albă cam de jumătate de metru şi mai bine, chiar pe mijloc, între rîndurile de bănci, Fuck the system. Bănuiesc că nu fusese vreun profesor, deşi, mai ştii? Era o senzaţie aparte să-ţi rosteşti prelegerea plimbîndu-te în sus şi în jos de-a lungul lozincii. Mai tîrziu s-a dat parchetul la raşchetat şi a dispărut. Memoria se curăţă însă mai greu.

Am stat zilele trecute de vorbă cu o colegă care căuta un umăr pe care să poată plînge. (De ce umerii mei ar fi fost mai buni decît ai altora pentru treaba asta e deja altă poveste.)

Se văieta de felul în care se desfăşoară colocviile de admitere la gradul I – mai degrabă o formalitate, precum se ştie, atîta vreme cît se întîmplă rarisim ca vreun candidat să fie respins. Se plîngea de felul în care se desfăşoară practica pedagogică a studenţilor – tot o alba-neagra, ce depinde sută la sută de bunăvoinţa şi de priceperea mentorului şcolar căruia aceştia îi sînt repartizaţi.

Contează aici mai puţin dacă avea sau nu dreptate. Oricum, atît formarea iniţială a profesorilor, cît şi mecanismele avansării lor în carieră par să fi rămas încremenite în veşnicia cutumei, iar încercările sporadice de a remedia ceva în privinţa lor – precum, de pildă, condiţionarea intrării la catedră de absolvirea unui masterat didactic şi de un an de practică monitorizată în şcoală, prevăzute în Legea educaţiei din 2011 – au fost abandonate încă dinainte de a fi probate. Altceva a fost şocant pentru mine. Colega mea, desemnată să se ocupe de astfel de activităţi, îmi mărturisea impasul moral în care se află, simţind că e pusă în postura de a „cauţiona sistemul“.

„Sistemul“. Cuvînt larg şi apăsător. Îmi amintesc de un premier, profesor de economie, care s-a retras din funcţie declarînd că „l-au învins structurile“. Ce vor fi fost acelea, rămîne de ghicit. Limpede e, însă, că „structurile“ reprezentau piesele componente ale „sistemului“.

„Sistemul de învăţămînt“ se bucură chiar de o definiţie formală, undeva pe la începutul aceleiaşi Legi a educaţiei. Dacă vă lipseşte pregătirea juridică, n-o căutaţi. N-o să vă luminaţi defel. „Sistemul“ e prezenţa nebuloasă care te înghionteşte din toate părţile. E motivul insondabil pentru care lucrurile se petrec cum se petrec. Natura naturans: legea nevăzută care spune ghindei să se facă stejar, iar profesorului – cadru didactic. Şi lui Hegel – să ne explice cum e cu necesitatea înţeleasă. Dar uite că natura noastră e mai puţin înţeleaptă decît cea naturală şi sistemul, pe post de Stoa, ne îmboldeşte, din contră, la rebeliune.

Ziceam mai demult că principalul motiv pentru care cineva alege cariera didactică – dacă e vorba într-adevăr de o opţiune, şi nu de a lua ce se întîmplă să fie la îndemînă – e libertatea pe care ţi-o dă această meserie. Este probabil şi motivul pentru care profesorii au un potenţial anarhic redutabil.

Îmi amintesc de profii din şcoală, pe care i-am iubit şi i-am admirat. Toţi erau, fiecare în felul său, atipici, săriţi din ştanţă. Profesorul de anatomie din generală, Zanvetor, despre care se zvonea că ar fi fost mutat disciplinar de la Universitatea din Iaşi – se non e vero, e ben trovato – s-a instalat în clasă ca un satrap oriental. Cine deranja ora era chemat la catedră cu arătătorul, fără cuvinte, şi, într-un ritual zîmbitor, i se scutura urechea la vedere, în timp ce, pe sub catedră, primea un şut la ţurloaie. Cîteva săptămîni a trebuit să învăţăm pe dinafară sistemul osos, sistemul muscular şi cel circulator. Eram ascultaţi la fiecare lecţie, iar cine se încurca primea cadou cîte un 3. Manierat, afabil, Zanvetor trona peste liniştea de mormînt din clasă. Apoi, pe nepusă masă, vestea cea mare: acum, că ştim cum stau oasele, muşchii şi venele în corp, am terminat-o cu toceala. Începem explorarea. Lecţia numărul 1: de ce murim? Mai exact, de ce, biologic vorbind, nu putem trăi veşnic? N-am să uit în veci ora aia – şi nici pe cele care i-au urmat.

Îi răspund colegei mele întristate că ultimul lucru de care aş suspecta-o e că ar „cauţiona sistemul“. N-o cred în stare.

Într-o preacinstită dimineaţă de luni abia apucasem să-mi iau în primire biroul de la Decanat cînd mă trezesc cu o echipă de reporteri dînd buzna înăuntru. Îi întreb cu ce pot să le fiu de folos, iar ei mă întreabă ce se aude cu greva. Care grevă? – îmi vine să duc mai departe lanţul întrebărilor, dar îmi dau seama că nu se face. Aşa că, pe ocolite, aflu că se declanşase o grevă în Universitate – studenţi? profesori? şi una şi alta? – iar ei voiau să ştie poziţia Facultăţii de Litere. Le răspund, doct, că există de mai multă vreme o serie de insatisfacţii justificate, nu numai între studenţi şi cadre didactice, ci şi la nivel instituţional şi, pe măsură ce explic, mă loveşte un gînd: eu, de fapt, ca decan, reprezint odiosul patronat, nu-i aşa? Şi, odată cu acest gînd, ideea salvatoare: e mai bine să meargă la sindicat, pentru că el e singurul abilitat să gestioneze o grevă. S-a făcut lumină. Singura problemă ar mai fi că la Litere n-avem sindicat. Şi-mi ţiuie în minte: Biiiip the system! Jurnaliştii îşi strîng lucrurile şi pleacă, şi eu pe urma lor. Unde mă duc? – mă întreabă secretara. La grevă, unde altundeva?

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea Bucureşti; coautor al manualelor de limba şi literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educaţional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski anunță progrese "puternice" ale forțelor armate ucrainene în sudul țării
Volodimir Zelenski a transmis, în timpul discursului său de marți seară, că a revendicat marți progrese rapide și puternice ale armatei ucrainene în sud. Președintele ucrainean a anunțat că a rceuperat zeci de localități de la ruși.
Airbus A380 FOTO Wikipedia
Bucăți din avioanele A380, scoase la licitație de Airbus. Cât costă o chiuvetă de marmură artificială
Pasionaţii de avioane vor avea şansa de a deţine o bucată din unul dintre cele mai celebre avioane, Airbus SE A380, cel mai mare şi mai spaţios avion de pasageri construit vreodată.
Alina Gorghiu FOTO Facebook
Gorghiu cere demisia deputatului Bălășoiu: Violul înseamnă dezumanizare
Alina Gorghiu (PNL) cere demisia din Parlament a deputatului Aurel Bălășoiu, ex-PSD, implicat într-un scandal sexual în urma căruia Parchetul de pe lângă ÎCCJ a deschis două dosare penale.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.