Berlin 20

Cristian SÎRB
Publicat în Dilema Veche nr. 359 din 30 decembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

● Am stat să urmăresc pe TV5 Monde, pînă am căzut de oboseală, un megadocumentar despre căderea Zidului berlinez. O imensă desfăşurare de forţe civile şi militare pentru mai nimic a avut loc în acel „memorabil“ 9 noiembrie! Nu c-aş fi dezamăgit că n-a murit nimeni la Berlin, deh, comunistă ţara – RDG, dar ceva mai civilizată decît celelalte din blocul socialist, zic unii. Sute de mii de est-germani, pregătiţi „să facă revoluţie“, s-au trezit în stradă, consternaţi şi aproape frustraţi, că Puterea nu ripostează decît cu cîteva arestări precare şi cu nişte capete sparte, fără convingere, cu bastoanele de cauciuc. Pancartele protestatarilor conţineau mai ales – conform declaraţiilor unui participant – lozinci umoristice, zeflemitoare, „foarte inspirate“ la adresa clicii conducătoare comuniste. Manifestanţii scandau din toţi rărunchii „revoluţionarul“, „cutremurătorul“, universal răspînditul: Wir sind das Volk! Nici o secvenţă a prelungului documentar nu surprindea scandări anticomuniste. Mă tem că nici nu a fost cazul... Se poate constata doar şi-n ziua de azi cît de dragă le-a rămas stînga extremă foştilor redegişti.  

● Cu un sinistru zîmbet interior, băgam de seamă următoarele: ascultînd tonalităţile discursurilor celor care se adresau mulţimilor adunate în pieţele berlineze – din nefericire pentru vorbitori şi pentru bunele lor intenţii –, limba germană oratorică nu poate scăpa de amintirea (inflexiunile şi amprenta) lătrăturilor isterice ale lui Adolf Hitler. Imediat ce tonul oratorilor este accentuat pentru a acoperi rumoarea mulţimii sau pentru a fi captat corect de microfoane, parcă simţi, cu un fior ciudat, nevoia de-a lua poziţie de drepţi şi-a bate apoi pasul de gîscă, chit că ăsta din urmă e mussolinian.  

● Şi astăzi, la ceremoniile de comemorare-sărbătorire, toţi oficialii vorbesc despre abstracte „sisteme totalitare“, despre „libertatea îngrădită a cuvîntului“ în lagărul socialist, despre „zidul ruşinii“. Nu am auzit, pînă la această oră, vreun vorbitor care să fi înfierat la scenă deschisă comunismul, ca sistem politic criminal şi falimentar. Aş vrea să mă înşel... În mintea celor născuţi ieri se poate forma eronata impresie că tot ce şi-au dorit cetăţenii germani ieşiţi în stradă era să poată călători liber cu Trabantul prin Europa. Simbolistica evenimentelor comemorative se învîrte în jurul neacordării dreptului la liberă circulaţie. Ca şi cînd statul comunist generic, central şi est-european, ar fi putut deveni unul tolerabil, cu condiţia să fi acordat minime şi amăgitoare libertăţi cetăţenilor săi. Am avut ocazia să observ, dezamăgit o dată-n plus, că occidentalii nici nu au capacitatea (imaginativă), nici nu vor să-şi figureze cît mai realist posibil teroarea (aici intrînd totul: de la represiune pînă la foamete şi înapoiere programatică) şi atmosfera de promiscuitate delaţionistă pe care am respirat-o noi.  

● Păstrînd aceeaşi ordine de idei, filmuleţele „amuzante“ despre comunism, care circulă acum cu pompă prin cinematografele patriei, nu fac decît să relativizeze periculos ororile de atunci. Oroarea de a primi hrana cu raţia, ca-n timp de catastrofă (pe cînd presa oficială duduia de „împliniri măreţe“), nu poate fi umanizată cu anecdote de tipul „daţi mai puţin, ca să se ajungă la toţi“ (acesta fusese odinioară un strigăt exasperat, nu replica spirituală a unui hîtru).  

● În acest fel, cei care azi au 20 de ani sau mai puţin nu vor crede niciodată povestirile noastre (patetice, în opinia lor) despre umilinţele încercate în vremea acelui regim dezumanizant. Nu e nimic de rîs din „epoca de aur“. Prin rîs am „rezistat“ opresiunii timp de aproape 50 de ani. Eu sînt de părere că mai bine NU am fi „rezistat“. Dacă nu am fi demonstrat un atît de vast „simţ al umorului“, poate că ne-am fi revoltat mai devreme. Una peste alta, găsesc nepotrivit să rîdem acum „artistic“ (nu găsesc nici un catharsis în asta) de nişte oameni imbecilizaţi sistematic, care reacţionau deja pavlovian la vederea hranei sau a unei impresii de bunăstare, simbolizată de rarissimul kilogram de portocale! În afară de faptul că, întîmplător, mi-am trăit anii magici ai copilăriei între 1975 şi 1989, nu am nici o amintire exuberantă sau nostalgică legată de „epocă“. Oamenii nu-şi doreau, aşadar, „să călătorească“ în Occident sau în ţările „frăţeşti“, ci să fugă! Dacă vreunii dintre cei care-s acum prea fragezi (şi ce bine că sînt!) doresc să înţeleagă lucrurile cu adevărat, să-i invităm să analizeze mai îndeaproape ce traume se ascundeau pe atunci în spatele verbului A FUGI. 

● Last but not least, oare Franţa de ce se vîră, ipocrită şi nechemată, în hora sărbătoririi căderii regimurilor comuniste „cu un mare spectacol muzical în Place de la Concorde“?! Dacă vreun stat occidental a fost ani de-a rîndul mai puţin sensibil – ca să nu zic ostil, la nivel de elite – la lamentaţiile, semnalele de alarmă şi cererile de ajutor ale resortisanţilor din ţările Tratatului de la Varşovia, acela a fost Franţa! Vezi „afacerea Kravcenko“, dar mai vezi şi cu cîtă scîrbă idealistă au fost primite în Hexagon opiniile antistaliniste ale unor Pasternak, Soljeniţîn şi, mai devreme, Panait Istrati.  

Cristian Sîrb este din Timişoara, a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Comunicare, a lucrat în presă, iar acum este angajat la o multinaţională.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Rezultate alegeri locale și europarlamentare 2024. Cum s-a colorat harta României, în funcție de voturi
Peste 9 milioane de români au votat duminică, 9 iunie, iar la prima impresie harta țării, în funcție de felul în care au ales aceștia, a suferit puține schimbări față de 2020. Profesorul Valentin Naumescu remarcă faptul că mare câștigătoare e coaliția PSD-PNL, iar USR este marele perdant.
image
Aproximativ 35% din muncitorii străini aflați în România au fugit după intrarea țării noastre în Schengen
Odată cu accesul țării noastre la zona Schengen au fost implementate o serie de modificări legislative și procedurale, însă întregul proces al aderării a atras după sine și consecințe negative.
image
Dezvăluire incendiară: Avionul minune al lui Putin, doborât de ucraineni cu un sistem american Patriot. SUA au confirmat
SUA a confirmat că Ucraina a folosit unul dintre sistemele sale de rachete sol-aer Patriot, de fabricație americană, pentru a doborî o aeronavă rusă Beriev A-50 cu sistem de avertizare timpurie și control aerian (AWACS), în ianuarie 2024.

HIstoria.ro

image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.
image
Câți bucureșteni aveau drept de vot la alegerile locale din 1878?
Pe baza recensământului făcut de Primăria Capitalei în 1878, în listele electorale au fost înscriși 11.908 de alegători.
image
D-Day, cum arată Europa după 80 de ani
Cine merge pe drumurile din Normandia în aceste zile, cu mașina, pe biciclete sau pe jos, are parte de o călătorie în timp. Peste tot întâlnești soldați americani, jeepurile umplu toate șoselele, dar și alte autovehicule ale armatei americane.