Berlin 20

Cristian SÎRB
Publicat în Dilema Veche nr. 359 din 30 decembrie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

ÔŚĆ Am stat s─â urm─âresc pe TV5 Monde, p├«n─â am c─âzut de oboseal─â, un megadocumentar despre c─âderea Zidului berlinez. O imens─â desf─â┼čurare de for┼úe civile ┼či militare pentru mai nimic a avut loc ├«n acel ÔÇ×memorabilÔÇť 9 noiembrie! Nu c-a┼č fi dezam─âgit c─â n-a murit nimeni la Berlin, deh, comunist─â ┼úara ÔÇô RDG, dar ceva mai civilizat─â dec├«t celelalte din blocul socialist, zic unii. Sute de mii de est-germani, preg─âti┼úi ÔÇ×s─â fac─â revolu┼úieÔÇť, s-au trezit ├«n strad─â, consterna┼úi ┼či aproape frustra┼úi, c─â Puterea nu riposteaz─â dec├«t cu c├«teva arest─âri precare ┼či cu ni┼čte capete sparte, f─âr─â convingere, cu bastoanele de cauciuc. Pancartele protestatarilor con┼úineau mai ales ÔÇô conform declara┼úiilor unui participant ÔÇô lozinci umoristice, zeflemitoare, ÔÇ×foarte inspirateÔÇť la adresa clicii conduc─âtoare comuniste. Manifestan┼úii scandau din to┼úi r─ârunchii ÔÇ×revolu┼úionarulÔÇť, ÔÇ×cutremur─âtorulÔÇť, universal r─âsp├«nditul: Wir sind das Volk! Nici o secven┼ú─â a prelungului documentar nu surprindea scand─âri anticomuniste. M─â tem c─â nici nu a fost cazul... Se poate constata doar ┼či-n ziua de azi c├«t de drag─â le-a r─âmas st├«nga extrem─â fo┼čtilor redegi┼čti.  

ÔŚĆ Cu un sinistru z├«mbet interior, b─âgam de seam─â urm─âtoarele: ascult├«nd tonalit─â┼úile discursurilor celor care se adresau mul┼úimilor adunate ├«n pie┼úele berlineze ÔÇô din nefericire pentru vorbitori ┼či pentru bunele lor inten┼úii ÔÇô, limba german─â oratoric─â nu poate sc─âpa de amintirea (inflexiunile ┼či amprenta) l─âtr─âturilor isterice ale lui Adolf Hitler. Imediat ce tonul oratorilor este accentuat pentru a acoperi rumoarea mul┼úimii sau pentru a fi captat corect de microfoane, parc─â sim┼úi, cu un fior ciudat, nevoia de-a lua pozi┼úie de drep┼úi ┼či-a bate apoi pasul de g├«sc─â, chit c─â ─âsta din urm─â e mussolinian.  

ÔŚĆ ┼×i ast─âzi, la ceremoniile de comemorare-s─ârb─âtorire, to┼úi oficialii vorbesc despre abstracte ÔÇ×sisteme totalitareÔÇť, despre ÔÇ×libertatea ├«ngr─âdit─â a cuv├«ntuluiÔÇť ├«n lag─ârul socialist, despre ÔÇ×zidul ru┼činiiÔÇť. Nu am auzit, p├«n─â la aceast─â or─â, vreun vorbitor care s─â fi ├«nfierat la scen─â deschis─â comunismul, ca sistem politic criminal ┼či falimentar. A┼č vrea s─â m─â ├«n┼čel... ├Än mintea celor n─âscu┼úi ieri se poate forma eronata impresie c─â tot ce ┼či-au dorit cet─â┼úenii germani ie┼či┼úi ├«n strad─â era s─â poat─â c─âl─âtori liber cu Trabantul prin Europa. Simbolistica evenimentelor comemorative se ├«nv├«rte ├«n jurul neacord─ârii dreptului la liber─â circula┼úie. Ca ┼či c├«nd statul comunist generic, central ┼či est-european, ar fi putut deveni unul tolerabil, cu condi┼úia s─â fi acordat minime ┼či am─âgitoare libert─â┼úi cet─â┼úenilor s─âi. Am avut ocazia s─â observ, dezam─âgit o dat─â-n plus, c─â occidentalii nici nu au capacitatea (imaginativ─â), nici nu vor s─â-┼či figureze c├«t mai realist posibil teroarea (aici intr├«nd totul: de la represiune p├«n─â la foamete ┼či ├«napoiere programatic─â) ┼či atmosfera de promiscuitate dela┼úionist─â pe care am respirat-o noi.  

ÔŚĆ P─âstr├«nd aceea┼či ordine de idei, filmule┼úele ÔÇ×amuzanteÔÇť despre comunism, care circul─â acum cu pomp─â prin cinematografele patriei, nu fac dec├«t s─â relativizeze periculos ororile de atunci. Oroarea de a primi hrana cu ra┼úia, ca-n timp de catastrof─â (pe c├«nd presa oficial─â duduia de ÔÇ×├«mpliniri m─âre┼úeÔÇť), nu poate fi umanizat─â cu anecdote de tipul ÔÇ×da┼úi mai pu┼úin, ca s─â se ajung─â la to┼úiÔÇť (acesta fusese odinioar─â un strig─ât exasperat, nu replica spiritual─â a unui h├«tru).  

ÔŚĆ ├Än acest fel, cei care azi au 20 de ani sau mai pu┼úin nu vor crede niciodat─â povestirile noastre (patetice, ├«n opinia lor) despre umilin┼úele ├«ncercate ├«n vremea acelui regim dezumanizant. Nu e nimic de r├«s din ÔÇ×epoca de aurÔÇť. Prin r├«s am ÔÇ×rezistatÔÇť opresiunii timp de aproape 50 de ani. Eu s├«nt de p─ârere c─â mai bine NU am fi ÔÇ×rezistatÔÇť. Dac─â nu am fi demonstrat un at├«t de vast ÔÇ×sim┼ú al umoruluiÔÇť, poate c─â ne-am fi revoltat mai devreme. Una peste alta, g─âsesc nepotrivit s─â r├«dem acum ÔÇ×artisticÔÇť (nu g─âsesc nici un catharsis ├«n asta) de ni┼čte oameni imbeciliza┼úi sistematic, care reac┼úionau deja pavlovian la vederea hranei sau a unei impresii de bun─âstare, simbolizat─â de rarissimul kilogram de portocale! ├Än afar─â de faptul c─â, ├«nt├«mpl─âtor, mi-am tr─âit anii magici ai copil─âriei ├«ntre 1975 ┼či 1989, nu am nici o amintire exuberant─â sau nostalgic─â legat─â de ÔÇ×epoc─âÔÇť. Oamenii nu-┼či doreau, a┼čadar, ÔÇ×s─â c─âl─âtoreasc─âÔÇť ├«n Occident sau ├«n ┼ú─ârile ÔÇ×fr─â┼úe┼čtiÔÇť, ci s─â fug─â! Dac─â vreunii dintre cei care-s acum prea fragezi (┼či ce bine c─â s├«nt!) doresc s─â ├«n┼úeleag─â lucrurile cu adev─ârat, s─â-i invit─âm s─â analizeze mai ├«ndeaproape ce traume se ascundeau pe atunci ├«n spatele verbului A FUGI. 

ÔŚĆ Last but not least, oare Fran┼úa de ce se v├«r─â, ipocrit─â ┼či nechemat─â, ├«n hora s─ârb─âtoririi c─âderii regimurilor comuniste ÔÇ×cu un mare spectacol muzical ├«n Place de la ConcordeÔÇť?! Dac─â vreun stat occidental a fost ani de-a r├«ndul mai pu┼úin sensibil ÔÇô ca s─â nu zic ostil, la nivel de elite ÔÇô la lamenta┼úiile, semnalele de alarm─â ┼či cererile de ajutor ale resortisan┼úilor din ┼ú─ârile Tratatului de la Var┼čovia, acela a fost Fran┼úa! Vezi ÔÇ×afacerea KravcenkoÔÇť, dar mai vezi ┼či cu c├«t─â sc├«rb─â idealist─â au fost primite ├«n Hexagon opiniile antistaliniste ale unor Pasternak, Soljeni┼ú├«n ┼či, mai devreme, Panait Istrati.  

Cristian S├«rb este din Timi┼čoara, a absolvit Facultatea de Jurnalism ┼či Comunicare, a lucrat ├«n pres─â, iar acum este angajat la o multina┼úional─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.