Benzi desenate

Publicat în Dilema Veche nr. 600 din 13-19 august 2015
Alte confuzii jpeg

Debarasîndu-mă recent de cîteva zeci de kilograme de hîrtie tipărită, am descoperit, într-un colţ, o revistă mai puţin obişnuită. Este vorba despre

, „o publicaţie a copiilor“, cum mă avertizează coperta, plină de „jocuri“, „concursuri“ şi, desigur, „benzi desenate“. În prim-plan, un cîine preistoric – tip Flintstone –, cu doi colţi ieşiţi în afară, cam neinspirat, într-o sugestie „vampiristică“, pilotează un avion şi îşi salută entuziast micii prieteni. Acesta e Dino fără îndoială, noul personaj al imaginaţiei foarte tinerilor cititori. Spun „noul“, întrucît marginea coperţii îmi comunică un lucru pentru care sînt mai puţin pregătit. Revista din mîna mea (deja uşor îngălbenită de vreme şi praf) reprezintă chiar numărul inaugural al ineditei publicaţii: nr. 1/septembrie/1997 (Andrei, băiatul meu, avea doi ani atunci şi, probabil, dintr-un impuls alfabetizator, i-am luat lunarul respectiv, de 36 de pagini, de la vreo tarabă, pentru – n-o să credeţi – numai 2950 de lei!). Dino scrie şi o scrisoare-editorial către fani, pe prima pagină, arătîndu-se încrezător în viitorul revistei („m-am gîndit că ar fi cazul ca şi voi, copiii, mai mari sau mai mici, să aveţi o revistă care să vă fie pe plac şi să vă fie un prieten bun în momentele în care, sătui de lecţii sau de televizor, aţi hotărît să răsfoiţi ceva pregătit anume pentru voi“) şi calitatea materialelor ei („în primul număr al revistei mi-am rugat prietenii să mă ajute, scriind şi desenînd pentru voi, povestind şi imaginînd lucruri cît mai felurite şi mai atractive“). Deşi cam redundant stilistic pentru gustul meu, am decis să-i ofer credit lui Dino, un minut-două, înainte de a-i arunca bătrîna creaţie în sacul de gunoi. Am crescut totuşi în marea cultură a benzilor desenate cu Pif, Hercule, Docteur Justice şi Rahan şi nu aş putea privi decît cu încîntare pătrunderea genului la noi încă din, iată, anii ’90.

, de aproape două decenii – afirm aceasta cu destulă ezitare, fiindcă nu ştiu dacă publicaţia a depăşit amintitul „număr 1“, singurul găsit de altfel printre anticele mele hîrtii –, încearcă să coaguleze forţele autohtone pentru creaţia în domeniu. Se află şi aici o

mentalistă, pe care, grăbiţi, o trecem, poate, prea uşor cu vederea. 

Am deschis, aşadar, revista la întîmplare şi, tolerant cu culorile cam şterse, am citit un prim titlu: „Gaga!“ (p. 7). Un băieţel, cu limba căzută prin partea stîngă a gurii şi trei fire de păr ieşite din cap, ca trei ţepi, mă salută dintr-un cărucior pestriţ, cu steluţe roşii. Alături, o femeie (nelipsită de acelaşi aer nătîng, un defect, se vede, preluat din familie) îmbrăcată în fustă mini (!) se apleacă, cu mîini vînjoase, spre o gîscă (speriată), desenată (impropriu, considerînd nota generală de degenerare) extrem de artistic, în contururi de lebădă (vieneză). Doamna în chestiune, prezumtiv mama ciudăţelului, înşfacă pasărea, o aşază cu gîtul pe o buturugă şi, cu un satîr demn de filmele

se pregăteşte… să o decapiteze. Gîsca ţipă disperată „ga-ga“, bebeluşul o îngînă – vesel, nevoie-mare! – „ga-ga“. Apoi, vedem un cap de gîscă – în expresie de

– zburînd prin aer sub privirea înmărmurită a tînărului chelbos (interjecţia însoţitoare – imitînd sunetul despărţirii capului de trunchi – este „blup“). Călăul feminin (cum să-i zic, „călăua“ sau „călăuţa“?) curăţă, mai tîrziu, gîsca de pene. Din căruţ, eroul se întreabă nedumerit: „Ga-ga-pi-şi?“. Adică, deducem, mama schimbă pe gaga, întrucît a făcut pişi. Trupul inert al păsării – jumulite de pene – ajunge, ulterior, sub jetul rece al cişmelei din curte. Mititelul derutat exclamă, într-o surpriză continuă: „Ba-ie-ba-ie!“. În sfîrşit, femeia porţionează carnea pe masa însîngerată. Vedem un spectacol grosier: pulpe, aripi, un gît, chiar şi respingătoarele înotătoare întinse în faţa băieţaşului. Îngrozit, el zbiară din cărucior: „U-aaa! U-aaa!“ (gura deschisă monstruos ameninţă să înghită tot universul). Mama sangvinară, insensibilă la răcnete de micuţ, aruncă animalul tranşat într-o oală gigantică. În finalul secvenţelor, aduce o farfurie cu lichid gălbui (şi un copănel vag sesizabil) tînărului insurgent (prevăzut cu baveţică). Acesta se strîmbă cu o grimasă teribilă şi spune: „Ca-ca-pa-pa!“. Femeia se încruntă demonic. Dispare, pentru o secundă, şi reapare cu satîrul (vizualizat mai devreme) pe care îl ţine, feroce, în ambele mîini. Are, la rîndul ei, o grimasă morbidă şi, neaşteptat, ridică instrumentul deasupra capului mogîldeţei din cărucior (mărturisesc, am fost tentat să închid revista în acest punct). Copilul face ochii cît cepele şi înhaţă, umil, lingura, începînd să se înfrupte din supa de gaga şi strigînd, totodată, cu voluptate, „pa-pa-pa-pa!“. Alături, mama, rîzînd malefic (cu toţi dinţii), pe fondul unei încruntări a sprîncenelor aparent incorigibile, arată mulţumită. Ţine satîrul strîns la piept, ca pe un semn de biruinţă. 

Am rememorat, cu acest prilej, vrînd-nevrînd, surprinderea mea în America (la începutul anilor ’90) ori de cîte ori vedeam iniţialele

simbolul

cinematografice) chiar şi pe filmele de desene animate. „Unde e democraţia? Unde e creaţia liberă?“, mă întrebam consternat. Nu ştiam, desigur, că unei societăţi îi ia decenii întregi de efort susţinut pentru a-şi asuma gesturile şi detaliile civilizării. Apropo, vă mai amintiţi ce ne supărau cei „douăzeci de ani“ pe care ni-i dădea Silviu Brucan pentru o corectă occidentalizare? Astăzi, pariez că-l consideraţi – pentru observaţia respectivă – nu doar optimist, ci şi foarte galant.  

Istoreme

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
La ce distanță față de proprietatea vecină poți planta un copac. Când pot fi puși arborii chiar pe hotar
Copacii și gardurile vii plantate la limita dintre proprietăți stârnesc dispute aprige între vecini, iar de multe ori se ajunge în justiție pentru tranșarea lor.
image
Orașele cu cele mai mari salarii și domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Valorile sunt corelate cu numărul de joburi disponibile în aceste orașe, însă depind și de distribuția candidaților pe niveluri de experiență.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.