Bancherii caută pe Facebook

Publicat în Dilema Veche nr. 679 din 23 februarie–1 martie
Bancherii caută pe Facebook jpeg

În urmă cu cîțiva ani, la o companie internațională renumită pentru seriozitatea ei se făceau concursuri de angajare. Printre candidați, o doamnă cu un CV foarte cuprinzător a fost primită la un interviu unde o așteptau doi șefi. Ambii stăteau la cîte un birou, avînd calculatoare în față, iar ea a fost invitată pe un fotoliu în fața lor. Mă rog, vă amintiți scena din Basic Instinct cu Sharon Stone așezîndu-se picior peste picior, la interogatoriu. Unul din șefi a început să-i pună întrebările obișnuite, iar celălalt (care mi-a povestit întîmplarea), ușor intrigat de aspectul candidatei, a avut ideea să o caute pe Google. Apăsînd discret pe tastatură, nu mică i-a fost surpriza cînd pe ecran au început să defileze poze nud ale femeii (în posturi profesioniste). Și-a plimbat privirea de la monitorul computerului la doamna de pe fotoliu și viceversa, să se asigure că nu greșește. Cu haine sau fără, era, evident, aceeași persoană. Celălalt șef continua s-o chestioneze cu gravitate, neavînd habar de nimic. După ce candidata a parăsit încăperea și descoperirea a putut fi împărtășită, s-a stîrnit un haz lesne de închipuit. Bineînțeles, persoana a fost respinsă, erau oricum și alte motive. A fost un caz neobișnuit. Nu sînt mulți care să-și afișeze pe Internet astfel de poze. Dar ni se spune că, azi, asemenea verificări se petrec curent la bănci sau la societățile de asigurări, de exemplu, în relațiile cu clienții. Poate nu chiar în timp ce stăm de vorbă cu ofițerul de credit sau cu cel care ne încheie o poliță, dar cîndva, în decursul procedurii, e posibil să ne fie verificate și datele digitale, cum se spune. Nu mai e nici un secret că Internetul și rețelele de socializare sînt folosite tot mai frecvent și în scopuri comerciale, profesionale sau financiare. Sigur, depinde și de cît de multe date afișăm. Femeii din povestea de mai sus probabil că nici nu i-a trecut prin cap cînd a făcut acele poze ce efect vor avea, deși era vorba de ceva flamboaiant. Dar uneori informații aparent inofensiv, împărtășite public, ori chiar date indirecte pot avea efecte neașteptate.

Un articol recent din The Economist se întreabă dacă e bine să fim prieteni pe Facebook cu bancherii. Autorii atrag atenția că aceștia scotocesc, oricum, prin datele digitale ale clienților. Cică, de exemplu, un nivel de educație ridicat al prietenilor pe care-i ai pe Facebook îți poate aduce puncte în plus în ochii bancherilor. Adică ei pot considera că sînt mai multe șanse să returnezi un credit. Tot așa și cu asigurările, dacă un client declară, de pildă, pe Face­book că adoră mîncărurile grase sau că participă la curse de mașini, are toate șansele să ajungă să plătească o poliță de asigurare de viață mai mare, pentru că riscurile la care se supune sînt mai mari. Credulii se mulțumesc cu ideea că, avînd mai multe date despre clienți, aceste instituții pot veni mai bine în întîmpinarea necesităților lor. Suspicioșii, în schimb, se tem întotdeauna de modul incorect în care ar putea fi folosite datele lor personale. Dreptate au și unii, și alții.

Aici se pune problema și cît de personale pot fi considerate acele date pe care omul acceptă singur să le împărtășească pe rețelele de socializare, dar și cît de mult e permis unei instituții sau companii mai mult sau mai puțin comerciale să prelucreze, să analizeze și să folosească asemenea date. Anul trecut, Autoritatea Bancară Europeană a avertizat că folosirea unor date incerte în sistemul financiar duce la scăderea încrederii în acest sistem, adică la un se­rios pericol. O bancă trebuie să se asigure că poate avea încredere în capacitatea financiară a clienților, dar are nevoie să și asigure, la rîndu-i, încrederea din partea clienților. Or, scotocirea unor asemenea date fără înștiințarea clientului nu poate crește încrederea. Pe de altă parte, avînd posibilitatea să urmărească traseele clienților, locurile unde aceștia fac plăți cu cardul, banca îi poate preveni asupra fraudelor. De asemenea, datele pe care o instituție financiară le poate obține din profilurile de Facebook sau din alte rețele de socializare, ori de pe Google, pot suplini lipsa unei istorii de credit a unei persoane care n-a avut niciodată de-a face cu băncile. Poate fi deci în beneficiul unor asemenea persoane, deloc puține la număr în întreaga lume. Problema e cît de transparent se aplică asemenea proceduri. Noi sisteme de finanțare, bazate exclusiv pe date virtuale, dau bătăi de cap și mai mari autorităților de reglementare.

Pe de altă parte, e evident că motoarele de căutare sau algoritmii de calcul folosiți pentru obținerea unor indici de risc asupra clienților pot da rateuri. Cei de la The Economist au o soluție foarte umanistă pentru ieșirea din impas. Ei spun că încrederea deplină poate fi restabilită cînd instituțiile financiare, fie ele de tip clasic sau digital, vor începe să vorbească cu clienții despre viața lor reală, cea care se petrece dincolo de ecranul electronic. Am putea spune că relațiile umane nu trebuie să se piardă nici în cazul în care avem de-a face cu instituții. Omul nu e doar un profil pe Facebook.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
Rușii au pierdut încă 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore, anunță Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că Rusia a pierdut alți 1.160 de soldați și 58 de sisteme de artilerie în ultimele 24 de ore. Aceste pierderi se adaugă la totalul forțelor rusești între 24 februarie 2022 și 16 iunie 2024.
image
Ce „trucuri” folosesc supermarketurile pentru a vă determina să cumpărați mai mult decât vă trebuie
Când merg la cumpărături în supermarket, majoritatea românilor au în vedere un buget prestabilit, însă rareori pot să-l respecte respecte, din cauza unor „trucuri” folosite de retaileri.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.