Bancherii caută pe Facebook

Publicat în Dilema Veche nr. 679 din 23 februarie–1 martie
Bancherii caută pe Facebook jpeg

În urmă cu cîțiva ani, la o companie internațională renumită pentru seriozitatea ei se făceau concursuri de angajare. Printre candidați, o doamnă cu un CV foarte cuprinzător a fost primită la un interviu unde o așteptau doi șefi. Ambii stăteau la cîte un birou, avînd calculatoare în față, iar ea a fost invitată pe un fotoliu în fața lor. Mă rog, vă amintiți scena din Basic Instinct cu Sharon Stone așezîndu-se picior peste picior, la interogatoriu. Unul din șefi a început să-i pună întrebările obișnuite, iar celălalt (care mi-a povestit întîmplarea), ușor intrigat de aspectul candidatei, a avut ideea să o caute pe Google. Apăsînd discret pe tastatură, nu mică i-a fost surpriza cînd pe ecran au început să defileze poze nud ale femeii (în posturi profesioniste). Și-a plimbat privirea de la monitorul computerului la doamna de pe fotoliu și viceversa, să se asigure că nu greșește. Cu haine sau fără, era, evident, aceeași persoană. Celălalt șef continua s-o chestioneze cu gravitate, neavînd habar de nimic. După ce candidata a parăsit încăperea și descoperirea a putut fi împărtășită, s-a stîrnit un haz lesne de închipuit. Bineînțeles, persoana a fost respinsă, erau oricum și alte motive. A fost un caz neobișnuit. Nu sînt mulți care să-și afișeze pe Internet astfel de poze. Dar ni se spune că, azi, asemenea verificări se petrec curent la bănci sau la societățile de asigurări, de exemplu, în relațiile cu clienții. Poate nu chiar în timp ce stăm de vorbă cu ofițerul de credit sau cu cel care ne încheie o poliță, dar cîndva, în decursul procedurii, e posibil să ne fie verificate și datele digitale, cum se spune. Nu mai e nici un secret că Internetul și rețelele de socializare sînt folosite tot mai frecvent și în scopuri comerciale, profesionale sau financiare. Sigur, depinde și de cît de multe date afișăm. Femeii din povestea de mai sus probabil că nici nu i-a trecut prin cap cînd a făcut acele poze ce efect vor avea, deși era vorba de ceva flamboaiant. Dar uneori informații aparent inofensiv, împărtășite public, ori chiar date indirecte pot avea efecte neașteptate.

Un articol recent din The Economist se întreabă dacă e bine să fim prieteni pe Facebook cu bancherii. Autorii atrag atenția că aceștia scotocesc, oricum, prin datele digitale ale clienților. Cică, de exemplu, un nivel de educație ridicat al prietenilor pe care-i ai pe Facebook îți poate aduce puncte în plus în ochii bancherilor. Adică ei pot considera că sînt mai multe șanse să returnezi un credit. Tot așa și cu asigurările, dacă un client declară, de pildă, pe Face­book că adoră mîncărurile grase sau că participă la curse de mașini, are toate șansele să ajungă să plătească o poliță de asigurare de viață mai mare, pentru că riscurile la care se supune sînt mai mari. Credulii se mulțumesc cu ideea că, avînd mai multe date despre clienți, aceste instituții pot veni mai bine în întîmpinarea necesităților lor. Suspicioșii, în schimb, se tem întotdeauna de modul incorect în care ar putea fi folosite datele lor personale. Dreptate au și unii, și alții.

Aici se pune problema și cît de personale pot fi considerate acele date pe care omul acceptă singur să le împărtășească pe rețelele de socializare, dar și cît de mult e permis unei instituții sau companii mai mult sau mai puțin comerciale să prelucreze, să analizeze și să folosească asemenea date. Anul trecut, Autoritatea Bancară Europeană a avertizat că folosirea unor date incerte în sistemul financiar duce la scăderea încrederii în acest sistem, adică la un se­rios pericol. O bancă trebuie să se asigure că poate avea încredere în capacitatea financiară a clienților, dar are nevoie să și asigure, la rîndu-i, încrederea din partea clienților. Or, scotocirea unor asemenea date fără înștiințarea clientului nu poate crește încrederea. Pe de altă parte, avînd posibilitatea să urmărească traseele clienților, locurile unde aceștia fac plăți cu cardul, banca îi poate preveni asupra fraudelor. De asemenea, datele pe care o instituție financiară le poate obține din profilurile de Facebook sau din alte rețele de socializare, ori de pe Google, pot suplini lipsa unei istorii de credit a unei persoane care n-a avut niciodată de-a face cu băncile. Poate fi deci în beneficiul unor asemenea persoane, deloc puține la număr în întreaga lume. Problema e cît de transparent se aplică asemenea proceduri. Noi sisteme de finanțare, bazate exclusiv pe date virtuale, dau bătăi de cap și mai mari autorităților de reglementare.

Pe de altă parte, e evident că motoarele de căutare sau algoritmii de calcul folosiți pentru obținerea unor indici de risc asupra clienților pot da rateuri. Cei de la The Economist au o soluție foarte umanistă pentru ieșirea din impas. Ei spun că încrederea deplină poate fi restabilită cînd instituțiile financiare, fie ele de tip clasic sau digital, vor începe să vorbească cu clienții despre viața lor reală, cea care se petrece dincolo de ecranul electronic. Am putea spune că relațiile umane nu trebuie să se piardă nici în cazul în care avem de-a face cu instituții. Omul nu e doar un profil pe Facebook.

Foto: wikimedia commons

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.