Aventuri ecologice

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Alte confuzii jpeg

Totul a început de la un „joc al substituţiilor“, vorba lui Jacques Derrida. Prorectorul cu Relaţii Internaţionale al Universităţii (presat de o plecare la New York) îl rugă pe decanul de la Facultatea de Ecologie să meargă, pentru o săptămînă, la Roma, unde urma să-l înlocuiască la o întrunire administrativă a principalelor instituţii academice europene. Aşadar, decanul se văzu nevoit el însuşi să-şi roage unul dintre cei patru prodecani să-l înlocuiască la întîlnirea cu delegaţia de profesori chinezi, programată să sosească la facultate (pentru încheierea unui protocol de colaborare ecologică) în chiar săptămîna cu pricina. Din nefericire, în contextul respectiv, se stinse şi un bătrîn (fost) profesor al Departamentului de Ecologie Teoretică. Familia decise organizarea funeraliilor, printr-o stranie coincidenţă, în ziua întrevederilor dintre conducerea facultăţii şi echipa chineză. Ca atare, se apelă şi la un al doilea prodecan, în variantă de substitut decanal la tristul eveniment. Acesta din urmă se afla însă, la rîndul său, în încurcătură. Trebuia să deschidă – tot în locul decanului, se înţelege – un simpozion internaţional, în aceeaşi nefastă zi. Astfel, preluă el sarcina discursului funebru şi îl trimise pe cel de-al treilea prodecan la ceremonia inaugurală a congresului. Exact ca în legile lui Murphy, şi penultimul prodecan se ducea atunci (de asemenea, substituindu-l pe decanul călător) la un consiliu de administraţie. În sfîrşit, obligaţia şedinţei a fost asumată de cel de-al patrulea deputy, disponibil în principiu, dar puternic afectat de gripă.

Prodecanul responsabil cu dialogul româno-chinez a dorit să facă o bună impresie şi a primit delegaţia asiatică, după toate regulile protocolului, în biroul şefului lui. Marcat de bucuria inocentă a musafirilor, el s-a jenat să le mai spună că nu era (chiar) decanul şi a încercat să se poarte relaxat, ca şi cum ar fi ţinut ferm, în mîinile sale, soarta viitorului parteneriat. Cei patru orientali surîzători i-au oferit cărţile lor de vizită. Prodecanul realiză, speriat, că nu ştia unde îşi ţinea decanul cărţile lui de vizită, pentru a da cîteva, politicos, la schimb. Derutat, scotoci într-un sertar al biroului. Minune: descoperi acolo mai multe cartonaşe magice şi scoase, la repezeală, patru. Înţelese prea tîrziu faptul că ele nu aparţineau decanului, ci unor inşi cu care acesta interacţionase, probabil, în timp. Observă numele unui anticar din oraş, pe cel al unui cunoscut medic ginecolog, coordonatele patronului de la patiseria Piticii voioşi, precum şi pe cele ale antrenorului echipei de fotbal a urbei. În stare de transă, le împărţi oaspeţilor aceste cărţi de vizită ca şi cum ar fi fost ale sale, adică ale decanului. Chinezii mulţumeau cu plecăciuni adînci şi cu mîinile împreunate pe piept, dezvelindu-şi, nonstop, dinţii în zîmbete lungi pînă la urechi.

Prodecanul prezent la înmormîntare experimenta şi el o mică „transpersonalizare“ decanală. După ce vorbi, lîngă coşciug, despre realizările academice ale profesorului decedat, un congener al răposatului – zbîrcit macabru şi fără dantură –, bănuindu-l a fi decanul facultăţii, se repezi asupra sa. Lipindu-l de sicriu, în vreme ce preotul încheia slujba şi cădelniţa rar, moşneagul îi şuieră la ureche: „Tomnu’ tecan, io ţînt profeţoru’ Michiduţă. M-am penţionat în ţaptezdoi de la soţialism stiinţific, tar aţ mai vrea niţte curţuri la plata cu ora. Ţe ziţeţi, îmi taţi, vă rog frumoţ?!“ Prodecanul prezent la deschiderea simpozionului fu confundat, şi el, de nişte reporteri, cu decanul însuşi, deoarece aşa implica plăcuţa cu nume şi titlu, aşezată, în dreptul lui, la pupitrul prezidiului. Jurnaliştii îl întrebară cum comentează nenumăratele scandaluri de la instituţiile ecologice private. Bietul om se fîstîci aşa de tare, încît le turui lor discursul pe care îl pregătise pentru ceremonia academică, iar, în deschiderea congresului, vorbi pătimaş despre mizeria morală şi intelectuală din domeniul ecologic, spre stupoarea participanţilor. În sfîrşit, prodecanul gripat strănută „productiv“ peste cafeaua pe care femeia de serviciu i-o pusese pe masă înaintea începerii consiliului de administraţie. Doamna în cauză avu un comentariu sec, ceva mai tîrziu, cînd se afla, alături de suratele ei, în „oficiu“: „Mare ţopîrlan şi decanul ăsta de la Ecologie!“ În identificare, se ghidase, desigur, după plăcuţa nominală din faţa lui.

La Roma, şi decanul nostru buclucaş trăia momente palpitante. Terminase cu bine lucrările conferinţei şi acum se afla în taxiul care îl ducea aeroportul Ciampino, de unde urma să zboare către casă. Realiză subit că anumite lucruri erau profund în neregulă. Nişte crampe intestinale severe îl sfredeleau aidoma unor lame de cuţite vînătoreşti. Exagerase, în mod clar, cu sucul de mere la micul dejun. Se năpusti în terminalul aeroportului, bruscînd pasageri nevinovaţi şi sărind ca o maimuţă tînără peste cordoanele demarcatoare. Făcu check-in-ul ca prin vis, tremurînd din toate încheieturile, apoi o luă la fugă, sălbatic, spre prima toaletă ieşită în cale. Cînd să intre, se ciocni violent de un tînăr care tocmai ieşea. După o clipă de stupefacţie, băiatul se lumină asemenea unui pom de Crăciun şi îl cuprinse strîns în braţe pe nefericitul maratonist aeroportuar, zicînd în cea mai curată limbă română posibilă: „Ce faceţi, domn’ profesor? Bine aţi venit la Roma!“ Tînărul fusese student la Ecologie în România şi acum lucra ca îngrijitor în marele terminal italian. Bucuria sinceră a revederii a fost umbrită doar de explozia de miresme şi culori declanşată de decanul ecologist într-o manieră complet neecologică. 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.