August: tablou decanal

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
Alte confuzii jpeg

Uşa biroului decanului fu deschisă abrupt. Din cadrul ei, bătrînelul tremurător (care ţinea în mînă ceva ce aducea a tablou) începu să vocifereze piţigăiat: „Da, da’ domnul academician Preoţescu unde-i?“ Decanul îl recunoscu imediat pe pictorul octogenar Maimuţeanu, cîndva un personaj boem cu oarece notorietate în urbe. Răspunse (puţin îngrijorat de intempestivitatea vizitei): „Presupun că vă referiţi la domnul academician Preoţescu de la Facultatea de Fizică. Aici vă aflaţi la Studii Economice…“ „Da, da’ eu am fost la Fizică şi nu-i nimeni…“ „Păi, poate pentru că ne găsim la mijlocul lunii august“, încercă profesorul o subtilitate, dar reveni repede, precizînd politicos: „Azi am trecut întîmplător pe la cabinet“. „Da, da’ vă rog să-mi spuneţi cînd ajunge domnul academician la birou!“ „Stimate domn“, renunţă decanul brusc la ideea subtilităţilor, „este vacanţă şi, în plus, domnul academician Preoţescu s-a pensionat în urmă cu şase ani. Mi-e greu să cred că trece des pe la şcoală, chiar şi în plin semestru. Încercaţi la Academie!“ „Da, da’ vă rog să-mi daţi numărul de telefon al domnului academician Preoţescu!“ „Nu-l am, domnul meu, noi sîntem Facultatea de Economie, profesorul respectiv a lucrat la Fizică!“ „Da, da’ încercaţi cumva să-mi procuraţi numărul! Vreau neapărat telefonul lui!“ 

Bătrînul a înaintat, bălăbănindu-se, şi s-a aşezat pe un scaun. Decanul privi cu disperare în jur. Se ridică – bălăbănindu-se la rîndul său, ar fi observat cineva cu privire ageră – şi intră în cabinetul secretarelor, unde moţăia toropită o doamnă. Femeia tresări violent, neaşteptîndu-se să vadă pe cineva pe acolo, în „permanenţa“ pe august, şi cu atît mai puţin pe decan. Acesta o rugă să dea un telefon la Fizică şi să încerce să obţină numărul de mobil al academicianului Preoţescu. „Imediat, dom’ decan!“, se execută secretara. Decanul aşteptă în biroul ei rezultatul apelului, întrucît imaginea din propriul cabinet – pe care o percepea discret, cu coada ochiului, prin uşa întredeschisă – începea să devină halucinantă. Pictorul Maimuţeanu îşi scosese, tremurător, dantura falsă şi acum o contempla adînc, de parcă ar fi fost o piatră preţioasă. Un spasm puţin mai sofisticat şi terifiantul obiect ar fi ajuns pe podea ori, Doamne fereşte, gîndi speriat decanul, pe masa lui de lucru. „Dom’ decan“, îl scoase secretara din macabra reverie, „nu răspunde nimeni, îmi pare rău!“ Decanul porni ferm spre Maimuţeanu, decis să lase civilitatea la o parte şi să-l dea afară, lipsit de remuşcări. Apropiindu-se, inima i se înmuie însă complet, aşa cum păţea mai mereu în astfel de situaţii. 

Pictorul se uita la el apos, molfăindu-şi limba cu gingiile şi cu buzele într-un mod atît de dezgustător încît – raportîndu-se şi la natura straniei întîlniri – decanul avu senzaţia că privea o pînză de Bosch. Se gîndi chiar la incongruenţa detaliilor din peisaj. Limba lui Maimuţeanu părea imensă, revela disproporţii monstruoase în relaţie cu întregul. Un om atrofiat fizic pe majoritatea planurilor era, iată, posesorul unei limbi magnifice, care se dezvoltase, după toate aparenţele, paradoxal, pe măsură ce

îmbătrînise. Noţiunea asta îi suna foarte corect: aparţinătorul ei. Într-adevăr, în ipostaza amintită, Maimuţeanu arăta ca o anexă, ca o prelungire a limbii şi nu invers! Zise învins: „Nu răspunde nimeni! Voi încerca eu să-l sun direct pe decanul lor – poate îl prind şi mă ajută.“ „Da, da’ încercaţi, vă rog! Vreau telefonul lui Preoţescu neapărat!“ Luă celularul şi sună. Surprinzător, la al doilea impuls, colegul deschise: „Mircea, iartă-mă că te deranjez în concediu.  Eşti în ţară?… Aoleu, în Canada? Mii de scuze! E o urgenţă, nu ştiu dacă mă poţi ajuta… Să-ţi zic? Da? Mulţumiri nenumărate! Rămîn dator pe viaţă. Am nevoie de numărul de telefon al academicianului Preoţescu. Un sms, te rog mult! Eşti nemaipomenit, fac cinste cînd ne întîlnim. Aştept. Şedere plăcută, numai bine!“ 

În aproximativ un minut, aparatul scoase un

scurt, anunţînd sosirea mesajului salvator. „Da, da’ vă rog să faceţi rost de numărul academicianului Preoţescu! Da, da’ vreau la baie şi nu pot pleca fără să vorbesc cu Magistrul.“ Decanul îi aruncă o privire îngrozită lui Maimuţeanu şi începu să butoneze, cu viteză de scelerat, pe telefon. Simţise, cu cîteva secunde mai devreme, că un miros ciudat pătrunsese în reţeaua de aer condiţionat. Se ruga din tot sufletul să nu fie ceea ce bănuia el. Scrise pe un colţ de hîrtie, cu trepidaţii cardiace, numărul primit prin sms. Întinse biletul lui Maimuţeanu (care îşi băgase, între timp, proteza dentară la loc, în gură), evitînd să-i atingă degetele. „Uitaţi aici numărul domnului academician. La revedere şi toate cele bune!“ Pictorul apucă neîncrezător foiţa şi, după o scurtă ezitare, spuse la fel de piţigăiat: „Da, da’ vă rog acum să-l sunaţi! Numaidecît, numaidecît!“ În transă, decanul apucă telefonul şi tastă, cu dexteritate, numărul de pe hîrtia returnată violent de bătrîn. „Domnul academician? Vă salut! Sînt decanul de la Economice… Cum, sînteţi în Anglia? Iertare! Numai un minut, vă rog! Cineva e în birou la mine şi vrea să vă vorbească… Să trăiţi!“ Întinse mobilul pictorului care, din motive inexplicabile, se aplecă peste birou, iradiind miasme tulburătoare. 

„Da, Magistre, am venit să vă vînd un tablou cu 5000, dacă s-ar putea“, strigă el asurzitor. „Alo, alo! Magistre…“ Îndepărtă telefonul de ureche şi-l privi cu suspiciune. „Da, da’ nu vorbeşte nimeni!“ Apoi, fără să mai aştepte reacţia decanului, zise: „Da, da’ m-am răzgîndit. Vreau să cumpăraţi dumneavoastră tabloul!“ Răsuci pînza – pînă atunci ascunsă ochilor indiscreţi – şi dezvălui o caricatură grotescă, gen

în prelucrarea „artistică“ a lui Mr. Bean. Decanul se holbă prostit la pictură şi întrebă blajin: „Pot să plătesc şi cu cardul?“ 

Istoreme

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.