Aşa-i viaţa!...

Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Mai vine cîte unu şâ€™intreabă: d’apoi, ce ai mai vechi aici? Şi, după întrebare, eu îi spun: pămîntul şi pietrele. Da’ ce ai mai de valoare? Eu şi nevastă’mea, îi spun... Păi nu, dacă întreabă aşa? Uită-te, mă, şâ€™oi vedea tu, dacă ai ochi de văzut! Sîntem la nea Flutur şi soţia sa, Cheiţa, undeva în munţii Bihorului. El mai păstrează încă "certificatul de moţ". Ca şofer, nea Flutur a cutreierat toată ţara şi a început să strîngă de pe la oameni tot ce nu le mai făcea trebuinţă. Acum are vreo 2500 de obiecte - dar multe au ajuns prin muzee. Le-a aşezat într-o şură imensă şi pe unde a mai putut. Pe unele le-a aranjat "tematic", cu sprijinul celor de la Muzeul Ţării Crişurilor. Toate obiectele astea se cheamă, aşa, unele pe altele, nu poţi avea doar unele fără altele! - explică nea Flutur crezul său "muzeografic". Zilnic trec să le vadă zeci, uneori chiar sute de oameni în drum spre Peştera Urşilor. - Spărseseră casa şi mie îmi jucau mîinile să mă dau jos să văd ce-or găsit. Ei, am găsit ulcinele, care sînt folosite la întorsu’ urmei, la statu’ casei. - Care se pun cînd se face casa? - Da, le am aice. Care se pun la casă, în cele patru colţuri, patru ulcele. Cu grîu şi cu ou părăsit de găină. No... Şâ€™am găsit una care era legată cu cîrpă, şâ€™acum am lăsat-o cu cîrpă, cum a fost ea acolo... Le aruncaseră în rîu. Nu le lua, mă, că vraţuri, dracu’ ştie... Lasă, mă, să se prindă de mine vraţurile - şi le-am pus în camion! Şi, ia să vedem, altceva ce aţi mai găsit? Şi mă uit pe colo şi văd un răboj. N-am ştiut că-i răboj. Era o bîtă, ca o furcă de tors, pe care le ţineau femeile în brîu, cum e şi la Grigorescu, ştiţi... Aşa!... Era în patru dungi cioplită. Pe ea era crestături, de la număru unu a casei mergea aşa pînă unde se termina numărul de case. Aici era, tot prin crestături, x-uri, linii, cîte cele toate, dările către orînduire. Şâ€™aici dincoace, ce ţi-o rămas la sfîrşitul anului. - Da’ de unde aţi ştiut că e un răboj, că era doar aşa, o bîtă cu nişte crestături? - N-am ştiut. Da’ uite cum am aflat. Cînd am luat-o, bătrîna a’ntrebat: ce vrei cu acea? Ea pregătea atunci leţurile pentru foc, să facă plăcinta la oameni, care lucra la casa nouă. Şâ€™atunci zice către mine: ce vrei cu acee? Zic: nu mi-o dai mie? Da’ cît îmi dai pe ea? Imediat bătrîna, cît îi dau pe ea! Că ea o băga în foc, da’ ăsta-i omu’!... Păi, de ce să-ţi dau - zic eu către ea - că tot vroiai s’o pui pe foc. Da, da’ p’asta ţinea moşu’ meu rînduiala satului, zice. Şâ€™aşa am aflat de răboj... Da’ să vedeţi altă dată! Am găsit tot aşa o bîtă, da’ n-avea crestături, ci tot ţinte pe tot locu’. Şi m-am gîndit că e un alt soi de răboj. Era o bîtă de cioban, mare, frumoasă şi aşa, nu vă supăraţi, făcută ca o p... Şi mi-a zis pruncu’ - că era a lu’ ta’su - că moşu’ lui ţinea cu bîta asta socoteala femeilor care mai scăpau pe la stînă. Şi era bîta asta ţintuită ca o ghioagă! O am şi p’asta, uite colo! Pentru nea Flutur, ţăranul nu prea e acea figură uşor tîmpă din imaginarul nostru patriotic, cu mîinile pe plug şi ochii la cer. Şi, în colecţia sa, are, într-adevăr, tot felul de obiecte, de la rarităţi etnografice la ceea ce nici un muzeu "serios" nu ar reţine pentru expoziţiile sale: - Am fost pe teren şi cu etnografii, şi cu istoricii. Da’ ce nu mi-o plăcut e că pe etnografi nu-i interesează ce-i interesează pe istorici şi pe istorici nu-i interesează ce-i interesează pe etnografi. Şi lasă lucrurile acolo, să se piardă, că nu sînt etnografie sau că nu sînt istorie! Da’ ce, istoria şi etnografia nu sînt surori? Pe mine mă interesează tot ce găsesc prin sate, că toate sînt despre trecutul satului şi nu trebuie să se piardă! Drept care, în colecţia lui Flutur găseşti, pe lîngă podişoare şi instrumente de rotar, oale şi inventar agricol, costume şi lăzi de zestre, mă rog, tot ceea ce te aştepţi să găseşti într-un "muzeu etnografic", şi tot felul de obiecte care au pătruns în lumea satului şi au făcut parte din viaţa acestuia: lămpi cu tot felul de abajururi, fiare de călcat de tot soiul, radiouri, ligheane, o maşină de spălat de lemn şi o locomobilă, o sală de clasă şi o galerie de mină. Are tot felul de scule de bucătărie în care recunoşti un întreg proto-inventar al caselor moderne: Oamenii vedeau la oraş şi încercau să facă şi ei la fel cu ce aveau - explică nea Flutur. Are şi lăzi de cătană, fiecare cu povestea sa, căşti de toate felurile, româneşti, nemţeşti, ruseşti şi "una americană cu un glonţ în ea", are chiar şi proteze ortopedice din timpul războiului. Mulţi au mai murit de la noi în război şi mulţi ani după aceea s-a mai vorbit la noi, la sat, despre război, mai ales despre războiul cel mare! - îmi răspunde el la privirea mea întrebătoare. Dar cel mai surprinzător colţ al acestui muzeu etnografic din inima ţării moţilor este cel dedicat Spaniei. Sînt aici cîteva oale superbe, o masă veche de măslin, dar şi cîteva obiecte cotidiene şi banale. Toate cu o prezentare în cea mai curată spaniolă. Păi, dacă jumate din satul nostru locuieşte acum în Spania? M-au prins la graniţa cu Germania, cînd aduceam nişte oale vechi, şi mi-au spus că am furat patrimoniu spaniolilor. Da’ le-am explicat că e pentru muzeul din satul nostru, unde s-au născut şi pruncii mei, care stau acum în Spania!... Nu ştiu ce-or înţeles, că eu vorbeam în româneşte şi ei în nemţeşte. Da’ pînă la urmă au zis către mine "Scheisse!" şi m-or lăsat să mă duc. Şi uite aşa, Spania a intrat în etnografia Ţării Moţilor. Lucru care pe nea Flutur nu pare să-l deranjeze: Aşa-i viaţa!...

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.