Aşa-i viaţa!...

Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- Mai vine cîte unu şâ€™intreabă: d’apoi, ce ai mai vechi aici? Şi, după întrebare, eu îi spun: pămîntul şi pietrele. Da’ ce ai mai de valoare? Eu şi nevastă’mea, îi spun... Păi nu, dacă întreabă aşa? Uită-te, mă, şâ€™oi vedea tu, dacă ai ochi de văzut! Sîntem la nea Flutur şi soţia sa, Cheiţa, undeva în munţii Bihorului. El mai păstrează încă "certificatul de moţ". Ca şofer, nea Flutur a cutreierat toată ţara şi a început să strîngă de pe la oameni tot ce nu le mai făcea trebuinţă. Acum are vreo 2500 de obiecte - dar multe au ajuns prin muzee. Le-a aşezat într-o şură imensă şi pe unde a mai putut. Pe unele le-a aranjat "tematic", cu sprijinul celor de la Muzeul Ţării Crişurilor. Toate obiectele astea se cheamă, aşa, unele pe altele, nu poţi avea doar unele fără altele! - explică nea Flutur crezul său "muzeografic". Zilnic trec să le vadă zeci, uneori chiar sute de oameni în drum spre Peştera Urşilor. - Spărseseră casa şi mie îmi jucau mîinile să mă dau jos să văd ce-or găsit. Ei, am găsit ulcinele, care sînt folosite la întorsu’ urmei, la statu’ casei. - Care se pun cînd se face casa? - Da, le am aice. Care se pun la casă, în cele patru colţuri, patru ulcele. Cu grîu şi cu ou părăsit de găină. No... Şâ€™am găsit una care era legată cu cîrpă, şâ€™acum am lăsat-o cu cîrpă, cum a fost ea acolo... Le aruncaseră în rîu. Nu le lua, mă, că vraţuri, dracu’ ştie... Lasă, mă, să se prindă de mine vraţurile - şi le-am pus în camion! Şi, ia să vedem, altceva ce aţi mai găsit? Şi mă uit pe colo şi văd un răboj. N-am ştiut că-i răboj. Era o bîtă, ca o furcă de tors, pe care le ţineau femeile în brîu, cum e şi la Grigorescu, ştiţi... Aşa!... Era în patru dungi cioplită. Pe ea era crestături, de la număru unu a casei mergea aşa pînă unde se termina numărul de case. Aici era, tot prin crestături, x-uri, linii, cîte cele toate, dările către orînduire. Şâ€™aici dincoace, ce ţi-o rămas la sfîrşitul anului. - Da’ de unde aţi ştiut că e un răboj, că era doar aşa, o bîtă cu nişte crestături? - N-am ştiut. Da’ uite cum am aflat. Cînd am luat-o, bătrîna a’ntrebat: ce vrei cu acea? Ea pregătea atunci leţurile pentru foc, să facă plăcinta la oameni, care lucra la casa nouă. Şâ€™atunci zice către mine: ce vrei cu acee? Zic: nu mi-o dai mie? Da’ cît îmi dai pe ea? Imediat bătrîna, cît îi dau pe ea! Că ea o băga în foc, da’ ăsta-i omu’!... Păi, de ce să-ţi dau - zic eu către ea - că tot vroiai s’o pui pe foc. Da, da’ p’asta ţinea moşu’ meu rînduiala satului, zice. Şâ€™aşa am aflat de răboj... Da’ să vedeţi altă dată! Am găsit tot aşa o bîtă, da’ n-avea crestături, ci tot ţinte pe tot locu’. Şi m-am gîndit că e un alt soi de răboj. Era o bîtă de cioban, mare, frumoasă şi aşa, nu vă supăraţi, făcută ca o p... Şi mi-a zis pruncu’ - că era a lu’ ta’su - că moşu’ lui ţinea cu bîta asta socoteala femeilor care mai scăpau pe la stînă. Şi era bîta asta ţintuită ca o ghioagă! O am şi p’asta, uite colo! Pentru nea Flutur, ţăranul nu prea e acea figură uşor tîmpă din imaginarul nostru patriotic, cu mîinile pe plug şi ochii la cer. Şi, în colecţia sa, are, într-adevăr, tot felul de obiecte, de la rarităţi etnografice la ceea ce nici un muzeu "serios" nu ar reţine pentru expoziţiile sale: - Am fost pe teren şi cu etnografii, şi cu istoricii. Da’ ce nu mi-o plăcut e că pe etnografi nu-i interesează ce-i interesează pe istorici şi pe istorici nu-i interesează ce-i interesează pe etnografi. Şi lasă lucrurile acolo, să se piardă, că nu sînt etnografie sau că nu sînt istorie! Da’ ce, istoria şi etnografia nu sînt surori? Pe mine mă interesează tot ce găsesc prin sate, că toate sînt despre trecutul satului şi nu trebuie să se piardă! Drept care, în colecţia lui Flutur găseşti, pe lîngă podişoare şi instrumente de rotar, oale şi inventar agricol, costume şi lăzi de zestre, mă rog, tot ceea ce te aştepţi să găseşti într-un "muzeu etnografic", şi tot felul de obiecte care au pătruns în lumea satului şi au făcut parte din viaţa acestuia: lămpi cu tot felul de abajururi, fiare de călcat de tot soiul, radiouri, ligheane, o maşină de spălat de lemn şi o locomobilă, o sală de clasă şi o galerie de mină. Are tot felul de scule de bucătărie în care recunoşti un întreg proto-inventar al caselor moderne: Oamenii vedeau la oraş şi încercau să facă şi ei la fel cu ce aveau - explică nea Flutur. Are şi lăzi de cătană, fiecare cu povestea sa, căşti de toate felurile, româneşti, nemţeşti, ruseşti şi "una americană cu un glonţ în ea", are chiar şi proteze ortopedice din timpul războiului. Mulţi au mai murit de la noi în război şi mulţi ani după aceea s-a mai vorbit la noi, la sat, despre război, mai ales despre războiul cel mare! - îmi răspunde el la privirea mea întrebătoare. Dar cel mai surprinzător colţ al acestui muzeu etnografic din inima ţării moţilor este cel dedicat Spaniei. Sînt aici cîteva oale superbe, o masă veche de măslin, dar şi cîteva obiecte cotidiene şi banale. Toate cu o prezentare în cea mai curată spaniolă. Păi, dacă jumate din satul nostru locuieşte acum în Spania? M-au prins la graniţa cu Germania, cînd aduceam nişte oale vechi, şi mi-au spus că am furat patrimoniu spaniolilor. Da’ le-am explicat că e pentru muzeul din satul nostru, unde s-au născut şi pruncii mei, care stau acum în Spania!... Nu ştiu ce-or înţeles, că eu vorbeam în româneşte şi ei în nemţeşte. Da’ pînă la urmă au zis către mine "Scheisse!" şi m-or lăsat să mă duc. Şi uite aşa, Spania a intrat în etnografia Ţării Moţilor. Lucru care pe nea Flutur nu pare să-l deranjeze: Aşa-i viaţa!...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Răzvan Lucescu, „îngropat“ în bani: suma primită de la magnatul grec, patron la PAOK Salonic
La 55 de ani, fiul legendarului „Il Luce“ și-a câștigat reputația de tehnician de elită prin rezultate impresionante. Titlul pe care l-a cucerit cu PAOK, pentru a doua oară, confirmă această realitate.
image
Experiența copleșitoare a doi români printre tătarii din Rusia. „România? Fantastică țară!” VIDEO
Cristi și Ralu, doi cunoscuți vloggeri români, au ales să meargă în Rusia, dar nu oriunde. Cei doi au ajuns la Kazan, capitala Tatarstanului, iar experiența lor a fost una copleșitoare
image
Vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani. Cum pot ieși femeile mai devreme la pensie
Un articol din noua lege a pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, prevede că vârsta de pensionare se va modifica la fiecare 3 ani.

HIstoria.ro

image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.
image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.