Artefacte rare şi alte fapte de arme

Publicat în Dilema Veche nr. 678 din 16-22 februarie 2017
Artefacte rare şi alte fapte de arme jpeg

Raiders of the lost Ark (1981), primul din seria Indiana Jones, e probabil cel mai popular film cu subiect arheologic produs vreodată, deci e cumva o obligație să-l vezi dacă ești arheolog (nu și să scrii despre el – pentru asta n-am justificări). Figura arheologului-aventurier care, în primele secvențe, găsește un idol de aur într-un templu din Peru (apropo – nu există nici un sit arheologic cu „capcane“) e probabil inspirată de Hiram Bingham, care a descoperit în 1911 Machu Picchu. Cum acțiunea se mută apoi în Egipt, Indiana pare contaminat narativ și de isprăvile britanicilor acolo, mai ales Flinders Petrie, care săpase și el la Tanis cu 50 de ani înainte, sau de curînd Leonard Woolley, care lucrase la Tell el-Amarna înainte să devină celebru pentru descoperirile lui de la Ur, în Mesopotamia. În orice caz, atmosfera de șantier oriental e bine prinsă, ceva între război și agricultură intensivă: haos, coșuri, cămile, turbane, șine pentru vagoneți, nici o femeie etc. Faptul că, de-a lungul filmului, personajul americanului Harrison Ford se luptă nu doar cu soarta, dar și cu arheologii nemți (coordonați de nazistul Toht) și francezi (Belloq), toți desigur inferiori în mijloace și motivații, e în ton cu rivalitatea arheologică între marile puteri coloniale, pentru care întrebarea-cheie era cine își umple muzeele mai cu vîrf. Exemple egiptene sînt destule: savanții lui Napoleon au descoperit în 1798 piatra de la Rosetta, numai pentru ca apoi englezii victorioși să le-o fure de sub nas, iar nemții au găsit bustul lui Nefertiti la Amarna în 1912, scoțîndu-l din țară sub ochii francezului Lefebvre de la serviciul antichităților egiptene. Din punct de vedere arheologic, resorturile intrigii antiteutonice a filmului american par a fi legate nu doar de demonul nazismului, dar și de extraordinara implantare globală a Institutului Arheologic German (DAI) și de rolul lui activ în politica externă a Germaniei.

În filmul lui Spielberg, Indiana Jones descoperă în Egipt chivotul legămîntului, un sipet în care se păstrau între altele tablele legii, cu cele zece porunci. De ce în Egipt? Pentru că ar fi fost dus acolo, ni se explică, de faraonul Shoshenq (Șișac din Biblie) în secolul X î.Hr. Acum, Shoshenq a cucerit, ce-i drept, curînd după moartea lui Solomon, multe orașe în Iudeea și Israel, și le listează încîntat într-o inscripție de la Karnak – din care însă Ierusalimul lipsește. Povestea cuceririi apare în Vechiul Testament, care însă nu menționează explicit chivotul ca parte din pradă. Una peste alta, chivotul pare să fi disparut definitiv abia odată cu distrugerea Ierusalimului de către Nabucodonosor (587 î. Hr.). În film, ziceam, e redescoperit într-o cameră subterană din Tanis, numită Puțul sufletelor. Acest Puț al sufletelor chiar există, dar în Ierusalim, și desemnează o peșteră de sub sanctuarul islamic Domul Stîncii, așadar de sub ceea ce unii cred că fusese cîndva chiar Sfînta Sfintelor a templului lui Solomon. Am citit recent rapoarte din anii 1994-1996 conform cărora, printre nenumăratele urme de pe roca sacră expusă înăuntrul sanctuarului Domul Stîn­cii, s ar putea vedea urmele lăcașului dreptun­ghiular al chivotului (de „exact“ dimensiunile din Biblie, 80 x 130 cm). Dar pentru că acolo, pe Muntele Templului, din cauza uriașelor tensiuni religioase, nu se mai fac și nu se vor mai face săpături sau măcar planuri arheologice, nici o informație nu este prea credibilă. Cruciații au adus, de altfel, multe schimbări topografiei stîn­cii cît au stăpînit Ierusalimul în secolul XII (se pare că și vindeau așchii din această rocă). M-am uitat de curiozitate pe un plan din 1899 al stîncii din sanctuar, pe care însă nu apărea nici o amprentă dreptunghiulară. Că faimosul artefact ar putea fi și azi într-una din galeriile sau cisternele dinăuntrul Muntelui Templului (una se bănuiește a fi chiar sub peștera menționată mai sus, dar mai sînt alte cîteva zeci) e și mai greu de luat în considerație – nici un arheolog profesionist nu le-a mai putut cerceta din secolul al XIX-lea, adică de pe vremea Imperiului Otoman, cînd pașa era și el om. În orice caz, redescoperirea chivotului în Egipt, și anume în ceva ce în film pare să fi fost construit imitînd un mormînt grec de tip tholos, cam ca acela zis al lui Agamemnon de la Micene, e foarte hollywoodiană.

Chivotul folosit de Spielberg e realizat după reprezentări medievale, cred. Nu numai că nici o urmă a lui n-a fost descoperită arheologic, dar, în afară de descrierea verbală din Ieșirea (25, 10-22 și 37, 1-9), avem o unică imagine antică a lui, în picturile murale din senzaționala sinagogă de secol III d.Hr. – deci totuși foarte tîrzie – de la Dura Europos în Siria (în foto, unde sipetul e suit în car după ce a distrus statuile filistinilor care-l capturaseră). De zis că există multe reprezentări antice ale chivotului în care se țin, în orice sinagogă, sulurile Torei (de pildă, pe basorelieful de la Capernaum), care însă e cu totul altceva.

Trec peste diverse alte inadvertențe arheologice (piese de bronz antice fără urmă de patină, pistolul ca parte esențială din trusa arheologului etc.) ca să zic ce mă stînjenește cel mai mult. Este faptul că, în vreme ce Indiana Jones strigă „Caută marginile obiectului!“, „Deschide-l cu forța!“ și alte îndemnuri arheologice absolut dezastruoase, naziștii care deschid chivotul mă obligă să-i simpatizez o clipă pentru că documentează întreaga scenă cu camera de filmat… Rămîn cu consolarea că partenera lui Indiana poartă prin Cairo o ie românească.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cum îi țepuiesc șoferii de Bolt pe turiști pe aeroportul din capitala Azerbaidjanului. Pățania unei familii de români
Eliza și Ioan, doi români din Galați care au călătorit în peste 40 de țări de pe patru continente, au avut recent o experiență foarte neplăcută cu șoferii de Bolt de la aeroportul din Baku, capitala Azerbaidjanului. Șoferii de acolo sunt deja cunoscuți pentru faptul că țepuiesc des turiștii.
image
Amezi uriașe pentru folosirea apei potabile la grădină și piscină. „Eu consum pentru piscină și la două sate mai jos n-au apă nici să bea”
În timp ce unii români consumă o cantitate uriașă de apă în perioadele caniculare, folosind-o la udatul legumelor din grădini și sere sau la umplerea piscinei, alții nu au apă de băut. Legea Apelor prevede amenzi între 25.000 și 30.000 de lei pentru folosirea nerațională a apei.
image
Taberele școlare. „Rețeaua timpului liber“, deschisă în comunism pentru toți copiii merituoși
Adevărate aventuri într-o vreme în care distracțiile erau puține, iar micile-mari bucurii mai apreciate, taberele școlare erau prezente în toate județele, cele mai multe fiind finanțate de Stat.

HIstoria.ro

image
România anului 1944, văzută din exil: „Sfârșitul lumii noastre”
Ajuns în Elveția, Constantin Argetoianu se miră de calmul și liniștea care domnesc în rândul localnicilor și imediat ia pulsul celor câțiva români aflați aici.
image
Un cărturar francez justifică argumentat Comunismul lui Sadoveanu
„Războiul rece bîntuia și printre intelectuali. În acest context, Sadoveanu, care făcuse deja alegerea în 1944, în timpul răsturnării de situație prosovietice acționînd convins potrivit conștiinței sale umaniste, este pus în situația să aibă luări de poziție fără echivoc în favoarea noului regim”.
image
Războiului din Pacific: decriptarea codului japonez JN-25b
Un salt major pentru SUA în domeniul informațiilor a avut loc în februarie 1942, când criptanaliștii US Navy au început decriptarea mesajelor japoneze trimise cu ajutorul codului naval standard JN-25b.