Arheologie nazistă

Publicat în Dilema Veche nr. 671 din 29 decembrie 2016
Copiii statului jpeg

O directivă a Ministerului Educației din Bavaria, din 1933, zice că, pentru cercetători și oameni de știință, „este de-acum esențial nu să afle dacă ceva este adevărat, ci dacă este în interesul revoluției național-socialiste“. În școli sînt pe perete hărți mari de genul „Svastica, din preistorie și pînă azi“, incluzînd svastica lui Vișnu și cea din mozaicurile paleocreștine. În manuale se spune despre căpetenia unei populații preistorice: „Toată lumea trebuia să îl asculte. El era FÜHRER-ul. Oricine era nesubordonat era pedepsit… Așa începe domnia legii.“

Arheologia germană a avut nevoie de o jumătate de secol ca să înțeleagă cum a fost posibil episodul ei nazist și ce e de învățat din el. Una din consecințele lui a fost o lipsă totală de chef, în Germania, pentru discuții teoretice despre arheologie. E cumva de înțeles că, după ce vezi cum poate fi instrumentată arheologia politic, nu mai vrei s-o iei niciodată pe drumul relativismelor. Arheologia procesuală americană și apoi nenumăratele post-procesualisme britanice și nu numai nu i-au scos cîtuși de puțin pe nemți din empirism și din paradigma cultural-istorică, din (excelentele) lor studii lor descriptive tipologice și cataloage de artefacte (asemenea). Nemții, care mi se par și azi cei mai buni arheologi de teren, dacă aud întrebări vag filozofice de la un francez sau de la un american, au un frison și se îndepărtează. Arheologia est-europeană, inclusiv cea românească, e tradițional în siajul celei germane, de la care însă a luat mai mult chestiile negative (de pildă, o structură foarte ierarhică, fuga de teorie și interpretare) decît pe cele pozitive (publicații prompte, tehnica impecabilă de săpătură). Cred că asta face și mai relevante pentru noi cîteva observații despre anii 1933-1945 în arheologia germană.

Caracteristică pentru anii ăștia este metoda preistoricianului Kossinna, mort cu un an înainte ca Hitler să ia puterea, dar devenit părintele arheologiei naziste și al preistoriei etnice și rasiale. Kossinna postulează deja în 1911 că o cultură arheologică, adică o cultură materială omogenă (aceleași tipuri de blide și bordeie) circumscrisă unei anumite zone geografice, corespunde, din preistorie încoace, teritoriilor unor populații bine definite, cu tipuri somato-antropologice specifice și cu aceeași limbă. Dacă faci deci niște hărți de distribuție și vezi că forma topoarelor și a broșelor se schimbă brusc de-a lungul unei anumite linii, găsești dovada că de-o parte și de alta ai două rase diferite. Pentru Kossinna, arheologia poate fi și trebuie folosită în scopuri politice. De altfel, el a trimis conferinței de pace de la Versailles un referat argumentînd că ar fi absurd ca Germania să piardă teritoriile aflate de-a lungul Vistulei, în Polonia, oferind „probe“ arheologice că ele erau vechi pămînt german. Zece ani după moartea lui, în Polonia cucerită de Hitler avea loc o mare expoziție arheologică numită „Moștenirea germană în zona Vistulei“, cu descoperiri, modele și hărți care urmau să dovedească publicului că locul fusese colonizat în preistorie de germani și, implicit, să justifice ocupația. Dacă, în 1912, Kossinna publicase Preistoria germanilor, o disciplină națională prin excelență, în 1930, Rosenberg, cu Mitul secolului XX, a doua carte de căpătîi a ideologiei naziste după Mein Kampf, plasează definitiv preistoria între „științele ideologice“.

I s-au căutat scuze lui Kossinna. Un monstru sacru al arheologiei vestice, V. Gordon Childe (om de stînga pe deasupra), zice: „Anumite idiosincrazii naționaliste ale speculațiilor sale fac ca adevărata lui măreție să nu fie pe deplin apreciată în Anglia“… Acum, ideile lui Kossinna nu vin, bineînțeles, din pură perversitate. Ele trebuie înțelese pe fondul rolului istoriei/arheologiei în formarea unei identități naționale după războiul franco-prusac și sînt influențate atît de tradiția pozitivistă, cu darwinismul social cu tot, cît și de anticarianism și studiile tipologice de cultură materială (gen Montelius). De cîte lucruri respectabile e nevoie ca să obții un dezastru! Cu scuze sau fără scuze, unele din derapajele la care a dus metoda lui – ce-i drept, sub o mai mare presiune politică decît și ar fi putut imaginat vreodată – nu sună chiar atît de nefamiliar în Estul Europei, ba rezonează chiar și cu unele din marotele din arheologia românească. Felul în care etnicitatea e dedusă din cultura materială de unii arheologi estici, chiar și în tratatele oficiale, e bazat pe cam tot atîta reflecție critică ca făcutul unei ciorbe. Pe alocuri are loc, exact ca la Kossinna, echivalarea culturii arheologice cu o populație cu unitate politică și etnică, o rasă biologică, un caracter. Iar oricine e obsedat, în Europa, de neșansa istorică de a fi cucerit de romani (că e vorba de istoricii noștri dacomani sau de cei francezi, cum era, pe vremuri, Camille Jullian) poate să reflecteze la faptul că, pentru naziști, marele inamic ideologic al preistoriei națonale era școala arheologică „romanofilă“, adică acei nemți care făceau săpături în orașele romane ca Trier, Mainz, Köln, Xanten, în general aproape de Rin și de Dunăre. Căci ei știau mult prea bine cine anume erau barbarii. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Trecerea, Cartea Românească, 2016.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Alexandru Arșinel alături de cei doi băieți ai săi
Alexandru Arșinel a avut doi copii. Cine sunt Bogdan și Cristian Arsinel, băieții actorului
Alexandru Arșinel a avut doi fii, Bogdan Traian şi Cristian Arşinel, care împreună cu soția acetuia, Marilena, au fost mereu aproape de îndrăgitul actor până astăzi, când s-a murit la vârsta de 83 de ani.
Rusii trec granita in Georgia FOTO Getty Images jpg
Moscova face liste cu cei care pleacă din țară: ce se va întâmpla cu ei
Rusia alcătuiește liste cu persoanele care pleacă din țară în contextul decretării mobilizării parțiale.
Criza energetica curent gaze energie FOTO Shutterstock jpg
Ministerul Energiei, despre confortul termic din casă: O temperatură potrivită este în jurul a 19-20 de grade
Economisirea resurselor, indiferent că sunt energetice sau de altă natură, este o responsabilitate a noastră, a tuturor, faţă de natură şi cred că o temperatură potrivită (în casă, n.r.) este în jurul valorii de 19-20 de grade, dar "depinde de câţiva factori".

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.