Aproape nimic nu e imposibil

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 928 din 20 ÔÇô 26 ianuarie 2022
Comunismul se aplic─â din nou jpeg

├Än ce m─âsur─â unele dintre filmele sau c─âr╚Ťile ╚Ötiin╚Ťifico-fantastice au leg─âtur─â cu descoperirile din fizic─â, c├«t de posibile sau de imposibile s├«nt tehnologiile care apar acolo ╚Öi c├«nd ar putea fi ele disponibile ├«n realitate? S├«nt ├«ntreb─âri la care cercet─âtorul ├«n fizic─â ╚Öi profesorul american de origine japonez─â Michio Kaku ne ofer─â c├«teva r─âspunsuri ├«n cartea sa Fizica imposibilului (tradus─â ├«n rom├óne╚Öte la Editura Trei ├«n 2020). De fapt, Michio Kaku, o figur─â cunoscut─â din seriale ╚Öi emisiuni de popularizare a ╚Ötiin╚Ťei, prezint─â o adev─ârat─â istorie a fizicii, folosindu-se de atractivitatea ╚Öi notorietatea filmelor SF. Cartea sa e scris─â pe ├«n╚Ťelesul oric─ârui urm─âritor al unor asemenea filme. ├Äncepe prin a descrie ce ar presupune construirea unor c├«mpuri de for╚Ť─â asem─ân─âtoare celebrelor scuturi din Star Trek, care ap─âr─â nava Enterprise, sau pe ce baz─â ar putea func╚Ťiona a╚Öa numitele fazere cu care se bat personajele din Star Wars. Culmea e c─â nu doar filmele ╚Öi c─âr╚Ťile SF s├«nt inspirate de cercet─ârile fizicienilor. Uneori se ├«nt├«mpl─â ╚Öi invers. A existat cel pu╚Ťin o rezolvare teoretic─â ├«n fizic─â inspirat─â de un film SF (Star Trek i-a dat fizicianului Miguel Alcubierre idea unei solu╚Ťii teoretice pentru o c─âl─âtorie interstelar─â, bazat─â pe ecua╚Ťiile gravita╚Ťiei lui Einstein).

De la pove╚Ötile SF, Michio Kaku ├«╚Öi duce ├«ns─â mai departe cititorii, pe culmile ame╚Ťitoare ale ipotezelor care se vehiculeaz─â ├«n lumea fizicii actuale. El clasific─â tehnologiile care ast─âzi nu ne s├«nt accesibile ├«n imposibilit─â╚Ťi de clasele I, II ╚Öi III. Dac─â fazerele, steaua mor╚Ťii ╚Öi c├«mpurile de for╚Ť─â din filmele amintite sau invizibilitatea, teleportarea ori telepatia s├«nt considerate de autor ca imposibilit─â╚Ťi de clasa I, c─âl─âtoria ├«n timp, vitezele superluminice ╚Öi universurile paralele s├«nt v─âzute drept imposibilit─â╚Ťi de clasa II. Precogni╚Ťia ╚Öi dispozitivele perpetuum mobile intr─â la imposibilit─â╚Ťi de clasa III. Imposibilit─â╚Ťile din clasa I ar putea deveni posibile, ├«n viziunea autorului, ├«n acest secol sau ├«n secolul viitor, cele din clasa II ar necesita milenii sau chiar mai mult pentru a putea fi ├«nf─âptuite, fiind, dup─â cum spune Michio Kaku, ÔÇ×tehnologii aflate chiar la limita modului nostru de a ├«n╚Ťelege lumea fizic─âÔÇŁ. Nici imposibilit─â╚Ťile din clasa I, nici cele din clasa II nu ├«ncalc─â legile actuale ale fizicii. Pentru o eventual─â realizare a celor din clasa III, care s├«nt, observ─â fizicianul, ÔÇ×├«n mod surprinz─âtor, foarte pu╚ŤineÔÇŁ, ar fi necesar─â ÔÇ×o modificare fundamental─â a felului cum ├«n╚Ťelegem fizicaÔÇŁ.

Civiliza╚Ťiile posibile ├«n univers (sau ├«n universurile paralele) s├«nt ╚Öi ele ├«mp─âr╚Ťite ├«n trei categorii (dup─â schema astrofizicianului rus Nikolai Karda╚Öev), ├«n func╚Ťie de posibilit─â╚Ťile energetice la care au ajuns. Civiliza╚Ťiile de tip I s├«nt cele care pot folosi ├«ntreaga energie a unei planete ╚Öi pe cea venit─â de la steaua din al c─ârei sistem fac parte. Ele pot st─âp├«ni vulcanii, cutremurele ╚Öi clima. Civiliza╚Ťiile de tip II s├«nt cele care pot st─âp├«ni toat─â energia soarelui lor (cum ar fi Federa╚Ťia Planetelor din Star Trek, dac─â e s─â continu─âm analogiile cu filmele SF) ╚Öi care se pot muta dintr-un sistem solar ├«ntr-altul. ├Än fine, civiliza╚Ťiile de tip III ar fi acelea care pot st─âp├«ni energia unei ├«ntregi galaxii (Borg-ul din Star Trek). Ele ar fi de zece miliarde de ori mai puternice chiar ╚Öi dec├«t cele de tip II. Bine├«n╚Ťeles c─â imediat ne vine ├«ntrebarea: noi ce fel de civiliza╚Ťie s├«ntem? Ei bine, una de tip 0, spune Michio Kaku. S├«ntem zero barat, at├«ta vreme c├«t ├«nc─â utiliz─âm pe post de combustibil resursele fosile ale planetei. Iar faptul c─â s├«ntem at├«t de ÔÇ×primitiviÔÇŁ s-ar putea s─â fie cauza pentru care nu s├«ntem nici interesan╚Ťi (╚Öi deci nici c─âuta╚Ťi) pentru vreo civiliza╚Ťie avansat─â, capabil─â de zboruri interstelare sau chiar intergalactice.

Cartea lui Michio Kaku e plin─â de diverse probleme teribile: ce anume oscileaz─â ├«n vid atunci c├«nd acesta e str─âb─âtut de o raz─â de lumin─â (dac─â aceasta e o und─â) sau ce a provocat Big Bang-ul care a dat na╚Ötere universului nostru ╚Öi ce anume a fost ├«nainte de el. Aici apar ipotezele unor alte dimensiuni ╚Öi ale unor universuri paralele, pe care ╚Ötiin╚Ťa noastr─â nu le poate detecta. Dezvolt─ârile matematice ale unor formule ╚Öi ecua╚Ťii care descriu lucruri cunoscute ├«n realitatea noastr─â ne pot uneori sugera cum ar putea fi cele pe care ├«nc─â nu le cunoa╚Ötem. Pove╚Ötile despre posibile solu╚Ťii pentru c─âl─âtoriile interstelare, despre antimaterie (care deja poate fi produs─â), despre tahioni, despre monopoli (care deocamdat─â s├«nt doar teoretici), despre masa negativ─â (mai u╚Öoar─â ca nimicul) sau despre energia ├«ntunecat─â ╚Öi altele asemenea te pot face s─â ├«nnebune╚Öti ÔÇ×c├«nd le-n╚ŤelegiÔÇŁ, vorba poetului. Ce s─â mai spui despre posibilitatea teoretic─â (╚Öi care ├«n opinia lui Michio Kaku nu pare s─â ├«ncalce legile fizicii cunoscute de noi) ca o civiliza╚Ťie foarte avansat─â s─â-╚Öi poat─â deschide un nou univers pentru a evita propria dispari╚Ťie, odat─â cu r─âcirea celui vechi? Dar despre deschiderea inten╚Ťionat─â a unui univers propice apari╚Ťiei inteligen╚Ťei? Dar oare fizica va ajunge vreodat─â la un final, c├«nd totul va fi ╚Ötiut ╚Öi nimic ├«n plus de descoperit? O alt─â ├«ntrebare grandioas─â. Aici fizica intr─â deja ├«n atingere cu teologia.    

Nebunia e c─â Michio Kaku face specula╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice, dar nu fantastice. Pentru fiecare chestiune ├«n discu╚Ťie exist─â o baz─â ╚Ötiin╚Ťific─â, argumente destul de concrete ╚Öi plauzibile pentru stadiul teoretic la care au ajuns savan╚Ťii de azi. Citind a╚Öa ceva, nu po╚Ťi s─â nu-╚Ťi pui problema la ce nivel de g├«ndire ╚Öi chiar de experimente au ajuns unii reprezentan╚Ťi ai civiliza╚Ťiei noastre, spre deosebire de al╚Ťii... De fapt, ╚Öi asta e o chestiune care se pune ├«n carte: dac─â nu cumva aceste diferen╚Ťe dintre oameni ar putea provoca distrugerea ├«ntregii noastre civiliza╚Ťii, ├«nainte ca ea s─â treac─â la un nivel superior (adic─â la nivelul I). Cartea e genial─â, dar are ╚Öi o problem─â. A fost scris─â ├«n 2008 ╚Öi de atunci lumea fizicii n-a stat pe loc. S-au mai f─âcut unele descoperiri ╚Öi observa╚Ťii, de exemplu bosonul Higgs sau detectarea undelor gravita╚Ťionale. ╚śi, bine├«n╚Ťeles, ar fi foarte interesant de ╚Ötiut cum comenteaz─â Michio Kaku lucrurile astea, ce s-a schimbat ╚Öi ce s-a confirmat (├«n doar 14 ani) din teoriile expuse de el.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.