Aproape nimic nu e imposibil

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

În ce măsură unele dintre filmele sau cărțile științifico-fantastice au legătură cu descoperirile din fizică, cît de posibile sau de imposibile sînt tehnologiile care apar acolo și cînd ar putea fi ele disponibile în realitate? Sînt întrebări la care cercetătorul în fizică și profesorul american de origine japoneză Michio Kaku ne oferă cîteva răspunsuri în cartea sa Fizica imposibilului (tradusă în românește la Editura Trei în 2020). De fapt, Michio Kaku, o figură cunoscută din seriale și emisiuni de popularizare a științei, prezintă o adevărată istorie a fizicii, folosindu-se de atractivitatea și notorietatea filmelor SF. Cartea sa e scrisă pe înțelesul oricărui urmăritor al unor asemenea filme. Începe prin a descrie ce ar presupune construirea unor cîmpuri de forță asemănătoare celebrelor scuturi din Star Trek, care apără nava Enterprise, sau pe ce bază ar putea funcționa așa numitele fazere cu care se bat personajele din Star Wars. Culmea e că nu doar filmele și cărțile SF sînt inspirate de cercetările fizicienilor. Uneori se întîmplă și invers. A existat cel puțin o rezolvare teoretică în fizică inspirată de un film SF (Star Trek i-a dat fizicianului Miguel Alcubierre idea unei soluții teoretice pentru o călătorie interstelară, bazată pe ecuațiile gravitației lui Einstein).

De la poveștile SF, Michio Kaku își duce însă mai departe cititorii, pe culmile amețitoare ale ipotezelor care se vehiculează în lumea fizicii actuale. El clasifică tehnologiile care astăzi nu ne sînt accesibile în imposibilități de clasele I, II și III. Dacă fazerele, steaua morții și cîmpurile de forță din filmele amintite sau invizibilitatea, teleportarea ori telepatia sînt considerate de autor ca imposibilități de clasa I, călătoria în timp, vitezele superluminice și universurile paralele sînt văzute drept imposibilități de clasa II. Precogniția și dispozitivele perpetuum mobile intră la imposibilități de clasa III. Imposibilitățile din clasa I ar putea deveni posibile, în viziunea autorului, în acest secol sau în secolul viitor, cele din clasa II ar necesita milenii sau chiar mai mult pentru a putea fi înfăptuite, fiind, după cum spune Michio Kaku, „tehnologii aflate chiar la limita modului nostru de a înțelege lumea fizică”. Nici imposibilitățile din clasa I, nici cele din clasa II nu încalcă legile actuale ale fizicii. Pentru o eventuală realizare a celor din clasa III, care sînt, observă fizicianul, „în mod surprinzător, foarte puține”, ar fi necesară „o modificare fundamentală a felului cum înțelegem fizica”.

Civilizațiile posibile în univers (sau în universurile paralele) sînt și ele împărțite în trei categorii (după schema astrofizicianului rus Nikolai Kardașev), în funcție de posibilitățile energetice la care au ajuns. Civilizațiile de tip I sînt cele care pot folosi întreaga energie a unei planete și pe cea venită de la steaua din al cărei sistem fac parte. Ele pot stăpîni vulcanii, cutremurele și clima. Civilizațiile de tip II sînt cele care pot stăpîni toată energia soarelui lor (cum ar fi Federația Planetelor din Star Trek, dacă e să continuăm analogiile cu filmele SF) și care se pot muta dintr-un sistem solar într-altul. În fine, civilizațiile de tip III ar fi acelea care pot stăpîni energia unei întregi galaxii (Borg-ul din Star Trek). Ele ar fi de zece miliarde de ori mai puternice chiar și decît cele de tip II. Bineînțeles că imediat ne vine întrebarea: noi ce fel de civilizație sîntem? Ei bine, una de tip 0, spune Michio Kaku. Sîntem zero barat, atîta vreme cît încă utilizăm pe post de combustibil resursele fosile ale planetei. Iar faptul că sîntem atît de „primitivi” s-ar putea să fie cauza pentru care nu sîntem nici interesanți (și deci nici căutați) pentru vreo civilizație avansată, capabilă de zboruri interstelare sau chiar intergalactice.

Cartea lui Michio Kaku e plină de diverse probleme teribile: ce anume oscilează în vid atunci cînd acesta e străbătut de o rază de lumină (dacă aceasta e o undă) sau ce a provocat Big Bang-ul care a dat naștere universului nostru și ce anume a fost înainte de el. Aici apar ipotezele unor alte dimensiuni și ale unor universuri paralele, pe care știința noastră nu le poate detecta. Dezvoltările matematice ale unor formule și ecuații care descriu lucruri cunoscute în realitatea noastră ne pot uneori sugera cum ar putea fi cele pe care încă nu le cunoaștem. Poveștile despre posibile soluții pentru călătoriile interstelare, despre antimaterie (care deja poate fi produsă), despre tahioni, despre monopoli (care deocamdată sînt doar teoretici), despre masa negativă (mai ușoară ca nimicul) sau despre energia întunecată și altele asemenea te pot face să înnebunești „cînd le-nțelegi”, vorba poetului. Ce să mai spui despre posibilitatea teoretică (și care în opinia lui Michio Kaku nu pare să încalce legile fizicii cunoscute de noi) ca o civilizație foarte avansată să-și poată deschide un nou univers pentru a evita propria dispariție, odată cu răcirea celui vechi? Dar despre deschiderea intenționată a unui univers propice apariției inteligenței? Dar oare fizica va ajunge vreodată la un final, cînd totul va fi știut și nimic în plus de descoperit? O altă întrebare grandioasă. Aici fizica intră deja în atingere cu teologia.    

Nebunia e că Michio Kaku face speculații științifice, dar nu fantastice. Pentru fiecare chestiune în discuție există o bază științifică, argumente destul de concrete și plauzibile pentru stadiul teoretic la care au ajuns savanții de azi. Citind așa ceva, nu poți să nu-ți pui problema la ce nivel de gîndire și chiar de experimente au ajuns unii reprezentanți ai civilizației noastre, spre deosebire de alții... De fapt, și asta e o chestiune care se pune în carte: dacă nu cumva aceste diferențe dintre oameni ar putea provoca distrugerea întregii noastre civilizații, înainte ca ea să treacă la un nivel superior (adică la nivelul I). Cartea e genială, dar are și o problemă. A fost scrisă în 2008 și de atunci lumea fizicii n-a stat pe loc. S-au mai făcut unele descoperiri și observații, de exemplu bosonul Higgs sau detectarea undelor gravitaționale. Și, bineînțeles, ar fi foarte interesant de știut cum comentează Michio Kaku lucrurile astea, ce s-a schimbat și ce s-a confirmat (în doar 14 ani) din teoriile expuse de el.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.