Antimateria fotografiilor

Publicat în Dilema Veche nr. 696 din 22-28 iunie 2017
Nu e┼čti de acord? E┼čti prost  Sau primitiv jpeg

Doar pe Instagram ÔÇô f─âr─â s─â lu─âm ├«n calcul toat─â puzderia de aplica╚Ťii, dispozitive de stocare, b─ânci de imagini etc. ÔÇô se ├«ncarc─â, zilnic, 60 de milioane de fotografii noi, care genereaz─â 1,6 miliarde de like-uri. De c├«nd a fost lansat─â aplica╚Ťia, s-a dat share la mai mult de 20 de miliarde de imagini. Pe Facebook ar fi ├«nc─ârcate deja 250 de miliarde de fotografii, iar doza zilnic─â de hr─ânire a acestei cifre colosale ar fi de 350 de milioane de poze. Metaforic vorbind, straturile atmosferei terestre ar mai con╚Ťine ├«nc─â unul, foarte nou. Un nor cosmic al memoriei planetare, care con╚Ťine sute de miliarde de imagini. Un nor pe care ├«l hr─ânim zilnic, de la fotografiile de toate felurile, postate ├«n re╚Ťeaua social─â, p├«n─â la pozele de vacan╚Ť─â, cele trimise prin sms-uri sau prin aplica╚Ťiile de pe telefon.

Portretele animalelor noastre de companie, instantaneele de la petreceri ╚Öi concerte, film─ârile de la s─ârb─âtorile de familie, pozele de la restaurante, cu farfurii elaborate sau cu mun╚Ťii de c─ârnuri defil├«nd pe gr─âtare, imaginile tuturor lucrurilor pe care le vindem sau le cump─âr─âm pe lumea asta, universul fotografic al apartamentelor de ├«nchiriat ╚Öi al camerelor de hotel de pe ├«ntreaga planet─â, plus mii de alte exemple care nici nu ne trec prin minte, toate astea devin un soi de condens imagistic, o cea╚Ť─â multicolor─â care se ridic─â la cer ╚Öi formeaz─â imensitatea norului de materie vizual─â, a noului strat atmosferic aflat ├«ntr-o continu─â ╚Öi extrem de rapid─â cre╚Ötere. A╚Öa cum exist─â poluare industrial─â, nori toxici izvor├«╚Ťi din co╚Öurile fabricilor de toate felurile, exact a╚Öa vorbim deja despre un soi de poluare vizual─â, despre o aglomerare imagistic─â ale c─ârei dimensiuni deja nu mai pot fi cuprinse cu mintea.

De c├«nd s-a democratizat accesul la mijloace tehnice performante, la captarea ╚Öi decuparea imaginilor foto/video, o frenezie a filmatului ╚Öi fotografiatului a pus st─âp├«nire pe ├«ntreaga lume. Bagajele noastre nu mai con╚Ťin doar telefoane inteligente ╚Öi aparate de buzunar, ci arsenale ├«ntregi de camere profesionale, care mai de care mai sofisticate, obiective grele ╚Öi voluminoase, dispozitive de fixare, hard-uri de memorie, ├«n a╚Öa fel ├«nc├«t, atunci c├«nd vezi un om chinuit, coco╚Öat de greutatea echipamentului pe care-l car─â cu el, nici nu-╚Ťi mai trece prin cap c─â acela ar putea fi un fotograf profesionist, ci un turist tipic. Numai c─â turistul de azi nu mai e mul╚Ťumit cu dou─â-trei poze din vacan╚Ť─â. E un artist care se exprim─â. Un observator al detaliilor. O persoan─â care iese din mul╚Ťime ar─ât├«nd lumii, prin pozele postate, c─â ╚Ötie s─â vad─â ce nu vede fiecare. C─â ╚Ötie s─â surprind─â chestii semnificative. E un amestec de oportunism natural, complet necondamnabil, c─âruia ├«i s├«ntem supu╚Öi cu to╚Ťii, ╚Öi nevoia uman─â de a fixa, de a p─âstra, de a tezauriza ceea ce e frumos, particular, interesant, provocator. Pe de alt─â parte, exist─â turi╚Öti care nu-╚Öi mai tr─âiesc vacan╚Ťa, nu se mai bucur─â de ea, c├«t─â vreme nu ├«mp─ârt─â╚Öesc cu toat─â lumea ceea ce v─âd. O adev─ârat─â nevroz─â pune st─âp├«nire pe noi, iar pl─âcerea momentului nu poate fi metabolizat─â dac─â nu are ecou, like-uri, mesaje, certific─âri publice c─â e bun ceea ce m├«nc─âm, c─â e frumos unde locuim, c─â s├«nt impresionante locurile vizitate.

Zeci ╚Öi sute de miliarde de imagini la care, dup─â postare, nu se mai uit─â nimeni, niciodat─â, ├«ngroa╚Ö─â stratul de memorie de scurt─â durat─â a lumii. Deocamdat─â, nu vedem ├«n el nici o amenin╚Ťare, nici un pericol. Numai c─â, ├«ntr-un fel sau altul, toat─â aceast─â supraexpunere de dimensiuni cosmice produce o oboseal─â, o sastisire, o ghiftuire. Norul de imagini poate deveni o antimaterie care anuleaz─â ╚Öi aneantizeaz─â realul. Sau forma de real pe care o cunoa╚Ötem acum. Memoria de scurt─â durat─â dizolv─â insidios nevoia de profunzime, ocup├«nd un spa╚Ťiu enorm, dar ╚Öi instal├«ndu-se, cantitativ, la putere. Evident, aceast─â memorie va fi pentru genera╚Ťiile viitoare un strat din ce ├«n ce mai ad├«nc al aducerii aminte. Dar instaurarea unui asemenea fel de a g├«ndi, care ar putea spune c─â memorie e doar ceea ce se vede, nu e o perspectiv─â prea fericit─â. Iar aici nu e vorba de scenarii apocaliptice ╚Öi de sperieturi care spun c─â tehnologia devoreaz─â fiin╚Ťa uman─â, ci e doar exerci╚Ťiul elementar de a formula c├«te ceva despre lucrurile din jurul nostru.

C├«t─â vreme intimitatea a devenit o sperietoare ÔÇô un soi de spaim─â cumplit─â c─â, de fapt, e o form─â de crunt─â singur─âtate ÔÇô, nevoia noastr─â de expunere public─â e cea mai energofag─â uzin─â din complexul industrial care ne alc─âtuie╚Öte. Unii dintre arti╚Ötii contemporani simt natural lucrul ─âsta. ╚śi nu de ieri, de azi, unii ├«ncearc─â s─â modifice substan╚Ťa imaginii, s-o metamorfozeze, s-o strice ╚Öi s-o reconstruiasc─â, s-o izoleze ╚Öi s o fac─â, ├«ntr-un fel, unic─â. Dar, ├«n mod inevitabil, ╚Öi aici s-a n─âscut o industrie a unicatelor de serie foarte mare. Imaginea, de orice fel va fi fiind ea, se na╚Öte deja obez─â. O fotografie devine ceva profund incomplet ╚Öi nesatisf─âc─âtor. Are nevoie de serie sau de mi╚Öcare. Imaginea copilului filmat de p─ârin╚Ťi, d├«ndu-se cu rolele, ├«n parc, trebuie procesat─â, ├«ncetinit─â, decupat─â ├«n detalii, ilustrat─â muzical. Altminteri e banal─â. ╚śi trebuie ar─âtat─â lumii, pentru c─â altfel nu e validat─â. Iar dac─â nu e validat─â, ├«nseamn─â c─â am pierdut pasul, adic─â nu exist─âm.

├Äntr-un fel, ├«ncercarea tehnologic─â de a sc─âpa de singur─âtate ╚Öi de anonimat produce, a╚Öa cum e normal, ╚Öi efectele ei perverse. Iar cuvintele astea n-au nici o leg─âtur─â cu c─âutatul nodului ├«n papur─â. Nu s├«nt o chemare la demonizarea tehnologiei. ├Äns─â norul de imagini de deasupra noastr─â, noul strat al aerului lumii ├«n care tr─âim poate fi o metafor─â cu etaj. La parter, condensul tuturor imaginilor din lumea noastr─â, aliment├«nd grosimea giganticului nor. Apoi, la etaj, deasupra tuturor lucrurilor, imaginea supraaglomerat─â a singur─ât─â╚Ťii noastre dintotdeauna.

C─ât─âlin ╚śtef─ânescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.