Andreescu. Bianca Andreescu

Am mai scris uneori la rubrica aceasta despre tenis. O fac din nou, cu un prilej de mare bucurie. Veteranul Rod Laver, poate cel mai mare jucător al tuturor timpurilor (la concurență cu Roger Federer), a descris fenomenul cu pricina prin cel mai potrivit clișeu anglo-saxon: „S-a născut o stea“. Fără discuție, asta este Bianca Andreescu, o nouă stea pe firmamentul tenisului feminin. Sigur că, la doar 18 ani, are de înfruntat mulțimea de capcane și obstacole care apar în calea oricărui jucător la acest nivel și la această vîrstă. Nu pare însă genul care se pierde ușor, mental cel puțin, adică nu dă impresia că ar fi doar un foc de paie. Turneul de la Indian Wells e considerat cel mai important după cele patru de Mare Șlem (fără să uităm și de Masters-ul campioanelor). Să l cîștigi din prima, ajungînd să participi grație unui wild-card oferit de organizatori și învingînd în serie jucătoare cu nume mari, nu are cum să fie o performanță întîmplătoare.

Ne amintim că și Simona Halep a cîștigat trofeul de la Indian Wells în 2015, dar dacă am urmări traseul Simonei la acest turneu pînă cînd a ajuns să-l cîștige, am descoperi o diferență. La prima sa participare pe tabloul principal, în 2011, Simona a pierdut în turul al doilea; în 2012 a făcut un pas în plus, ajungînd pînă în turul al treilea; în 2013, din nou s-a oprit în turul al doilea; în 2014 a mers pînă în semifinale; în 2015 l-a cîștigat, cum spuneam, iar de atunci o performanță superioară nu a mai obținut decît anul trecut, la Roland Garros. Simona e o jucătoare care a urcat în ierarhia mondială cu mult efort și perseverență, treaptă cu treaptă, pînă la primul loc. Bianca, în schimb, a topit în doar două luni și ceva peste o sută de locuri din ierarhie. Simona este o luptătoare care merită toate aprecierile și alături de care multă lume s-a bucurat și a suferit de-a lungul anilor, la bine și la rău (chiar dacă spectatorii și telespectatorii n-au vreun merit adevărat). Bianca, în schimb, pare a fi o învingătoare care te lasă fără cuvinte. Corecția pe care a aplicat-o Muguruzei, o jucătoare foarte puternică, cîștigătoare a două turnee de Mare Șlem și fostă numărul unu mondial, a uimit de-a dreptul. Și au urmat episoadele cu Svitolina și Kerber. La doar 18 ani, Bianca Andreescu a dat senzația că ar fi deja obișnuită cu marile finale. Nu s-a intimidat în momentele grele și nu a părut marcată de emoțiile tipice din apropierea unei asemenea prime mari victorii. A spulberat totul în cale asemeni unei furtuni, cu care de altfel a și fost comparată. Cu formula pe care și-o aplica singură Serena Williams, s ar putea spune că a fost născută pentru tenis. Evident, nu înseamnă că de acum va cîștiga tot ce i se pune în față. Pînă la o consacrare definitivă mai e. E un sport foarte greu. Mai e de lucrat la partea fizică, la mișcarea în teren, la constanța primului serviciu… Dar Bianca are date foarte bune: talent, imaginație în joc, gîndire tactică, destulă forță și în același timp încheietură fină cînd e cazul, plus un psihic teribil ce nu cred că poate fi pus pe seama unei inconștiențe a vîrstei. Nu se înscrie în stilul dominant astăzi, al jucătoarelor pentru care anduranța și rutina în joc sînt totul și care dau mingea înapoi pînă la exasperare, asemeni peretelui. Bianca e o jucătoare de atac, cu idei, din noua generație. Alternarea permanentă a tipurilor de lovituri și de efecte pe care o pune în joc este, presupun, extrem de incomodă pentru adversare. Are viziune și în același timp dezinvoltură. A fost comparată cu Naomi Osaka și într-adevăr, dacă merge pe aceeași linie și cu un tenis de calitatea celui pe care l-a arătat la Indian Wells, ar putea deveni la un moment dat cea mai de temut rivală a actualului număr unu mondial. Pînă acolo mai sînt niște „dacă“, dar cred că deja putem paria serios pe Bianca.

E adevărat că nu joacă pentru România, dar nimeni nu ne împiedică să ținem cu ea. Știm că, din păcate, România nu a fost în stare s-o țină și că, probabil, nici nu merită așa o jucătoare. A fost susținută din plin de federația canadiană, nu de cea română. De altfel, premierul Canadei a felicitat-o imediat după victorie.

Faptul că Bianca se ocupă cu yoga și cu meditația o face cu atît mai interesantă. Poate că asta are legătură cu tăria ei mentală, care însă pare a fi și un dat natural. Iar sportul ăsta nu mai e de mult doar fizic. La sfîrșitul finalei de la Indian Wells, ambele jucătoare păreau dărîmate fizic, mai ales Bianca. Nu mi-e prea clar de unde a venit plusul care, în cele din urmă, i-a adus victoria. Dar poate că ea știe.

Foto: wikimedia commons