Anatomia unei catacombe

Publicat în Dilema Veche nr. 778 din 17-23 ianuarie 2019
Anatomia unei catacombe jpeg

Un pilon de ciment pentru o fundație a trecut chiar prin fața unei fresce cu Sf. Petru, iar în 1956 s-a anunțat oficial descoperirea unei noi catacombe creștine, sub Via Dino Compagni din Roma (pe unde trecea în antichitate Via Latina). Cu cele 50 de fresce ale ei, e una din sursele noastre esențiale pentru pictura antichității tîrzii. Că majoritatea frescelor au subiecte din Vechiul Testament, e ceva normal. Ciudată însă e inspirația din mitologia păgînă, evidentă în numeroasele scene cu Heracle; apar și cîteva divinități, ca Atena. Putem recunoaște după aceste scene membrii păgîni ai unei familii senatoriale recent convertite la creștinism? Sau prin ele se făcea chiar o declarație anticreștină, a unor paseiști precum, ceva mai tîrziu, cei din cercul lui Symmachus? Erau cei înmormîntați acolo creștini pentru care Heracle era asimilabil lui Hristos? Erau oare neoplatoniști?

Deși imaginile lui Heracle au dus la tot felul de controverse despre natura eclectică a creștinismului timpuriu, de departe cea mai discutată dintre fresce rămîne așa-numita Lecție de Medicină. Ce vedem: un grup de bărbați în mantii albe sînt așezați în semicerc în jurul unui (să-l numim) magistru. În fața lor, întins pe pămînt cu fața în sus, pare a fi corpul gol al unui adolescent cu abdomenul acoperit de o pată albastră sau neagră, poate o rană. Cineva din suita magistrului folosește o vergea lungă și subțire pentru a le arăta celor de față un punct chiar deasupra rănii.

Unul din testele cele mai grele pentru erudiți mi se pare reconstituirea înțelesului unei scene obscure și neconvenționale din arta antică. În ansamblu, eforturile lor pot părea că au o splendoare amuzantă, totuși foarte instructivă metodologic. Arheologul care a condus săpăturile, Antonio Ferrua, a ajuns la concluzia că aici fusese înmormîntat un medic care a dorit să fie reprezentat realist, într-o lecție de chirurgie sau de anatomie. Fresca l-ar arăta deci ca magistrul-chirurg sau cel care ajută, cu vergeaua, la o demonstrație medicală. Din capul locului, e remarcabil că Ferrua, preot iezuit, a avut curajul să opteze pentru o interpretare non-religioasă. Alții, din instituții academice seculare, au văzut imaginea ca reflectînd episoade biblice. S-a propus repede, cum era de așteptat, că avem de a face cu învierea lui Lazăr. Felul în care stau laolaltă bărbații, unii tineri, alții maturi, seamănă într-adevăr cu grupul de apostoli din arta creștină; dar, între alte neconcordanțe, Hristos nu apare niciodată, într-un episod din timpul vieții, purtînd un veșmînt filozofic care să-i dezgolească pe jumătate bustul. Ar putea fi apoi vorba de regele Asa, din linia lui David, care a murit bolnav de picioare și care „nici la boala sa n-a căutat pe Domnul, ci pe doctori“ (Paralipomena 16:12). Într-adevăr, labele picioarelor cadavrului sînt foarte greu de distins, dar nu se poate afirma că asta a fost intenția pictorului, iar nu o stîngăcie sau un capriciu al conservării. După altă ipoteză, decedatul este Iuda Iscarioteanul. În Faptele Apostolilor (1:18) se spune, în contradicție cu varianta spînzurătorii, că Iuda „căzînd cu capul înainte, a crăpat pe la mijloc şi i s-au vărsat toate măruntaiele“. Asta ar explica deci rana – nu însă și alte elemente. La fel de improbabilă este aici o reprezentare a viziunii lui Iezechiel, cu cîmpul plin de oase uscate care redevin trupuri, sau a creării lui Adam.

O interpretare religioasă dintr-o cu totul altă direcție a propus un celebru istoric al artei vechi, care vede aici o scenă legată de obiceiul „incubației sacre“: un pelerin bolnav doarme în templul lui Esculap (Asclepios grec) și zeul i se înfățișează într-o viziune pentru a-l vindeca. Incizii abdominale apar într-adevăr pe micile torsouri de teracotă oferite de acești pelerini în templul lui Esculap din Roma; pe aceste modele se pot distinge și organele interne. (Într-un sanctuar antic cu profil medical de lîngă Roma s-au descoperit vreo 6.000 de membre de ceramică, oferite de cei cu beteșuguri.) Esculap e încă popular la Roma în secolul IV, iar împăratul Iulian Apostatul era foarte atașat de el. Domnia lui acoperă ultimii ani de folosire a catacombei – poate o coincidență, poate nu.

Poate cea mai interesantă interpretare a scenei este filozofică, și recunoaște în ea o demonstrație neoplatonică a separabilității sufletului de corp. Fresca s-ar baza în acest caz pe un pasaj dintr-un tratat al unui discipol mai mistic al lui Aristotel. (Pasajul e păstrat pentru noi la filozoful neoplatonician de secol V Proclus, dar contemporanilor catacombei trebuie să le fi fost cunoscut din co-doctrinarul său, Porfir.) Acolo se înregistrează o experiență practică pentru a dovedi separabilitatea sufletului. Aceasta era făcută, în prezența lui Aristotel, de cineva rămas anonim, folosind o baghetă „conducătoare de suflete“ pe un băiat adormit. S-ar explica astfel de ce, în scena noastră, nici magistrul (Aristotel), nici ceilalți participanți nu se uită la cadavru, ci undeva în sus, la sufletul care se ridică. Într-o lecție de anatomie, lumea nu s-ar uita pe pereți. Pentru pata neagră de pe abdomen trebuie atunci căutată altă explicație, dacă nu cumva ar putea fi legată și ea de textul citat de Proclus, ceea ce ar fi sinistru. Asta pentru că acolo ni se spune că, atîta timp cît sufletul n-a fost adus înapoi în trupul băiatului, el era complet insensibil și nu răspundea nici la lovituri (așa e tradus de obicei un pasaj greu inteligibil din text).

Culmea e că, formal, cum au observat mai multe studii, poate cele mai bune paralele pentru fresca din catacomba Dino Compagni sînt reprezentările medievale ale unei disecții, în care profesorul, mai retras, explică, un asistent face inciziile, iar un altul arată publicului, cu o baghetă, organele și țesuturile despre care se vorbește. Încerc un comentariu săptămîna viitoare. 

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este romanul Chihlimbar, Polirom, 2017.

Foto: frescă din Templul lui Esculap, Roma, Web Gallery of Art

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni