Amintiri încurcate

Publicat în Dilema Veche nr. 546 din 31 iulie - 6 august 2014
Reacţii omeneşti jpeg

Contaminat de stilul irezistibil al colegului meu de pagină (al cărui haz sînt sigur că nu-l pot atinge), vreau să povestesc o întîmplare din mediul universitar pe care mi-a relatat-o un amic, Adrian Mateescu. Se afla, aşadar, la o întîlnire cu colegii de facultate, la trei decenii după absolvire. Într-un amfiteatru al Universităţii au venit cîţiva profesori, dintre cei care încă mai trăiau, şi vreo cîteva zeci de foşti colegi. S-a strigat catalogul şi fiecare a povestit ce a mai făcut în ultimii 30 de ani. Discursurile personale au durat foarte mult şi, la un moment dat, sub presiunea fumătorilor, s-a luat o pauză de zece minute. Lumea a ieşit pe culoar, unde se organizase şi o mică trataţie.

După 30 de ani însă, unii colegi se recunoşteau cu greu între ei, nici pe profesori nu-i mai ştiau prea bine, iar asupra întregii adunări plana o uşoară temere de Alzheimer. Într-un colţ, amicul meu, solitar, îşi ţinea în mînă paharul de plastic cu cafea şi ronţăia un fursec, încercînd să identifice o figură sau alta. O fostă profesoară, a cărei identitate nu-i era însă foarte clară, s-a apropiat de el adresîndu-i-se la sigur:

„Adrian, tu mai ştii unde stăteai în laboratorul nostru?“

El a făcut un gest confuz, nici da, nici nu. Nu era foarte sigur despre ce laborator era vorba şi nici nu-şi amintea să fi avut vreun loc fix pe undeva. Bănuia doar că profesoara era Adina Pîrlitu, cea în al cărei laborator exista o sursă de radiaţii, acoperită cu cărămizi de plumb. Şi îşi amintea că îi fusese teamă să se aşeze pe un loc apropiat de pomenita sursă, cu care uneori făceau experimente. Profesoara aceea umbla veşnic cu o basma pe cap, iar studenţii bîrfeau că de la radiaţii îi căzuse părul. Dar doamna care stătea în faţa lui Adrian şi care părea să-l ţină atît de bine minte avea nişte derutant de bogate plete cărunte... Dincolo de basma şi de sursa de radiaţii, de la laboratoarele cu profesoara (care bănuia că ar fi fost acea doamnă), nu-şi mai aducea aminte decît două lucruri. Unul era că cineva desenase odată într-un colţ al tablei, în pauză, o pisică stranie care se uita înapoi printre picioare, o imagine care-i făcuse să chicotească întreaga oră, cu atît mai dihai cu cît profesoara scria lucruri pe tablă, făcîndu-se că nu observă pisica. Al doilea lucru pe care şi-l mai amintea era momentul în care ea le spusese, hodoronc-tronc (era o grupă numai de băieţi), că ştie ce se vorbeşte pe seama ei, şi anume că ar fi la menopauză de la 18 ani, de cînd a pus prima oară piciorul în acea facultate. Au rămas cu toţii stupefiaţi, nu doar fiindcă nu se aşteptaseră la aşa o declaraţie, ci şi pentru că nici nu auziseră vreodată vorbindu-se aşa ceva despre ea.

Dar, cum spuneam, Adrian nu era sigur că o are în faţă pe acea profesoară, mai avea unele îndoieli. Iar ea a început să-i povestească despre cît de grozavă fusese pe vremuri facultatea aceea şi despre cît de mari fuseseră profesorii pe care ea i-a cunoscut. I-a spus apoi că nu chiar întotdeauna lucrurile au fost chiar aşa, că au existat şi profesori mai altfel. Şi i-a relatat un diferend pe care l-a avut cu Georgică Pauloniu, în care, în cele din urmă, ca să încheie discuţia, ea i-ar fi spus: „Georgică, lasă-mă în pace, doar tu ştii că eu sînt la menopauză de la 18 ani.“

Adrian Mateescu a făcut ochii mari. Profesoara pronunţase formula magică de recunoaştere. Ea era, Adina Pîrlitu, care din cînd în cînd vorbea de propria-i menopauză eternă. Adrian a mai schimbat cîteva cuvinte cu ea şi apoi, nespus de amuzat în sinea lui, a făcut cîţiva paşi spre bufet, dorind să mai schimbe interlocutorul.

A nimerit faţă în faţă cu o altă profesoară, pe care de data asta şi-o aducea aminte foarte bine – doamna Mîhnitu.

„Adrian“, i-a spus şi aceasta dintr-odată, „şi eu vreau să discut ceva cu dumneata. Sînt sigură că ai un frate care mi-a fost un foarte bun student la Facultatea de Automatică. Nu-i mai ştiu numele mic, dar tot Marinescu îl chema.“

„Doamnă“, i-a răspuns Adrian, „pe mine nu mă cheamă Marinescu, ci Mateescu.“

„Chiar aşa“ – a continuat ea, părînd concentrată la propriile gînduri –, „Mateescu, aşa-l chema, sigur, exact ca pe dumneata. Să ştii, dar probabil că n-ai cum să nu ştii, era sclipitor fratele dumitale. Mi-a plăcut foarte mult de el.“

„Doamnă“, a încercat timid amicul meu, „totuşi, eu nu am nici un frate.“

„Bine, bine“, a încuviinţat ea, „dar ce-o fi făcut mai departe?“ Şi apoi, uitîndu-se brusc în ochii lui Adrian: „N-ai putea oare să-mi spui unde a ajuns, cu ce se ocupă?“ 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
O influenceriţă urmărită de milioane de fani, acuzată că şi-a ucis iubitul. Tânăra mai fusese arestată pentru că l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, în vârstă de 26 de ani, este o influenceriţă şi model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestată pentru crimă, după ce şi-a înjunghiat mortal iubitul, în timp ce se certau.
image
Cum a primit un şofer aer în loc de combustibil la o benzinărie din Argeş. Ce nereguli a descoperit Protecţia Consumatorului
O pompă de combustibil la staţia Fuel One din comuna argeşeană Căteasca contoriza costul cantităţii de combustibil livrate, ca şi când ar fi fost distribuită în mod real, însă în fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit după un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Argeş.
image
Şoferiţa din Iaşi care a ucis patru muncitori pe şosea, acuzată de omor calificat. Declaraţii uluitoare
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.